Bătălia comisarilor europeni. De ce ne-ar interesa?

de Radu Magdin
Anul acesta au loc cel putin doua mari batalii interne in plan european, una este cea a alegerilor europarlamentare, cealalta a comisarilor europeni. Cele doua batalii au legatura intre ele, sunt importante si pentru Romania, si pot marca inceputul unui deceniu al revenirii social-democratilor (S&D  / PES) la carma Europei, dupa 15 ani de dominatie a popularilor europeni (PPE).

radu magdin

De ce sunt aceste doua batalii importante pentru Romania? Pentru ca in functie de castigatori, vom sti cine va initia legislatia europeana (cazul Comisiei Europene), respectiv cine o va amenda / modifica (cazul Parlamentului European), in plan european decizandu-se peste 70% din legile aplicabile in Romania si in celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Va propunem in prezentul articol sa ne uitam cu atentia la batalia comisarilor europeni, cu doua componente: cine va fi presedintele Comisiei Europene, respectiv cine va fi comisarul din partea Romaniei si de unde trebuie pornit in acest demers.
Schulz sau Juncker
 

Sanse reale de a fi presedintele executivului european au doar doi oameni: social-democratul european Martin Schulz, actual presedinte al Parlamentului European, respectiv popularul european Jean-Claude Juncker, fost presedinte al Eurogrupului si fost premier de lunga durata luxemburghez. Lupta este foarte stransa deoarece situatia este foarte stransa atat in Parlamentul European (unde in unele sondaje S&D conduce, in altele e egal cu PPE) cat si in Consiliul European (12-10, ca numar de sefi de state sau de guverne PPE fata de S&D). Atat PE cat si Consiliul vor sa aiba ultimul cuvant in numirea Presedintelui Comisiei. De partea Consiliului sta traditia de pana acum, de partea Parlamentului, interpretarea articolului 17, paragraf 7, din tratatul de la Lisabona, care spune ca PE va numi Presedintele CE pe baza propunerii facute de Consiliul European, tinand cont de alegerile europene. Or, prin personalizare, prin nominalizarea unor locomotive pentru listele europene, PE reuseste nu numai sa creasca interesul pentru alegerile europene, dar si sa forteze mana Consiliului.

Ce se poate intampla? Scenariul mai putin probabil e ca fie S&D fie PPE sa castige la o distanta de peste 10-15 voturi fata de adversarul sau imediat. In acest caz, fie Schulz fie Juncker au prima sansa la presedintia CE, si se intra in negocieri acerbe: daca presedintia CE merge la S&D, popularii vor incerca sa obtina in schimb tot ce pot: presedintia UE (pozitia actuala a lui Van Rompuy) si chiar un mandat intreg, neimpartit in doua ca pana acum, la Parlamentul European. Grupul PPE din PE s-ar putea sa aiba in vedere mai degraba acest interes, decat pozitia dorita de PPE in Consiliu, de presedinte al Consiliului.

Scenariul mai probabil e o batalie in transee intre cele doua familii politice, pana la ultimul eurodeputat, si aici creste puterea de negociere a partidelor care vor sa adere la PPE (ramane de vazut daca PNL va merge pe acest drum sau nu). Sondajele nu sunt mereu cele mai reprezentative, mai ales ca sunt 28 de variabile nationale in joc. Daca scorul e atat de strans, cel mai probabil PPE va dori neaparat sa pastreze presedintia Comisiei Europene, ca sa imprime marile directii ale jocului european; acest lucru ar da un semnal ca PPE a reusit sa opreasca S&D de la “conducerea Europei”.  Daca scorul e foarte strans, PE isi va pierde din putere, prin paritatea familiilor in fata unui Consiliu European care vrea sa isi conserve influenta.

In joc mai intra si alti factori, aparent irelevanti din exterior, dar importanti pentru cei care cunosc cum functioneaza lucrurile in “sistem”. Acesti factori reies din avantajele si dezavantajele fiecarui candidat. Schulz e carismatic, operator politic angajat, polarizeaza, si va imprima o directie politica clara CE. Asta poate sa nu placa “sistemului”, atat din Comisie cat si din Consiliu – Angelei Merkel ar avea alt german pe pozitie de vizibilitate mare in plan european (cu posibile planuri nationale dupa) – , si nici celor care cred ca trebuie evitate precedentele (cei care considera ca nu e normal sa ai pe rand si Presedintia PE si pe cea a CE). Juncker e mai putin carismatic, si mai degraba un bun negociator din umbra, fapt care s-ar putea sa fie in interesul aparatului CE si al liderilor de state si guverne; in plus il recomanda experienta Eurogrupului. Nici nu mai are ce bifa ulterior in plan intern, fiind deja un premier de lunga durata. Totodata, venind dintr-o tara mica, e mai greu sa fie demonizat – daca ajunge Schulz la CE, Germania poate parea atotputernica in Europa, acum si formal, nu doar informal.

Ce castiga Romania? Romania ar avea de castigat, indiferent de varianta, restul tinand de felul in care stie sa negocieze. Atat Schulz cat si Juncker si-au dovedit in trecut prietenia pentru Romania. Schulz ne-a vizitat mai des, si avantajul ar fi ca exista o coincidenta intre familia sa politica si cea a premierului Ponta. Or, din moment ce PSD va numi comisarul european, ca partid aflat la guvernare toamna aceasta, e in interesul lui Schulz sa ajute la obtinerea unui portofoliu bun pentru un coleg social-democrat – sau colega – din Romania. Asta nu inseamna ca Juncker nu ne-ar putea ajuta la randu-i, doar ca nu ajuta faptul ca e PPE si Ponta e S&D. Factorul Basescu nu e de ignorat nici la aceasta nominalizare (cum s-a facut remarcat si in cazul nominalizarilor anterioare: Orban si Ciolos), numai ca fiind in ultimele doua-trei luni de mandat (si sigur nemaiputand sa il reinnoiasca, ca in 2009) e mai greu de facut un blocaj; cel mai probabil, va spune ca prefera un anumit candidat PSD fata de altul / alta – cineva care sa nu ii fie ostil.

Ce rol ar avea Romania? In primul rand, Schulz spera ca PSD va reusi sa ia mai mult decat toate partidele din PPE la un loc (PDL+UDMR+PMP+PNTCD+FC), lucru care nu e imposibil caci colegii de PPE, cu exceptia UDMR, se canibalizeaza intre ei, alergand pe acelasi culoar. In al doilea rand, o victorie categorica a PSD in europarlamentare, scade marja de actiune a presedintelui Basescu (PPE) in Consiliul European. Insa, Basescu s-a dovedit mereu imprevizibil, asa ca nu sunt excluse surprize, mai ales in contextul lipsei de dialog, si in materie de afaceri europene, intre Palatul Victoria si Cotroceni.

Comisarul roman. Istoric si aspiratii prezente

Cand pornim discutia despre comisarul roman va propun sa ne oprim pentru un moment din gandirea axata pe persoane si sa ne gandim prioritar la portofolii de interes national. Persoanele pot veni ulterior sa se muleze pe aceste portofolii. In prezent, portofoliile sunt: agricultura si dezvoltare rurala; actiune climatica; concurenta; dezvoltare; agenda digitala; afaceri economice sau monetare; educatie, cultura, multilingvism, si tineret; ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune; energie; extindere si politica europeana de vecinatate; mediu; programare financiara si buget; sanatate si protectia consumatorului; Inaltul reprezentant (pentru politica externa); afaceri  interne; industrie si antreprenoriat; piata interna si servicii; cooperare internationala, ajutor umanitar si raspunsul la crize; relatii inter-institutionale si administratie; justitie, drepturi fundamentale si cetatenie; afaceri maritime si pescuit; politica regionala; cercetare, inovatie si stiinta; taxare si uniune vamala, audit si antifrauda; comert; transport.

Aceste portofolii pot suferi modificari dar e foarte putin probabil ca acestea sa fie unele fundamentale. In tintirea unui post comisarial trebuie sa ne gandim la ce ne foloseste. Am o nevoie anume pe care vreau sa o satisfac? Un anumit domeniu pe care trebuie neaparat sa il stimulez (caci de controlat nu am cum – comisarul nu e de capul lui, ci ridica la fileu propuneri venite din directiile generale in subordine, eventual dandu-le o anumite aroma politica, tehnica sau de interes national)? Sa vizez un domeniu cu bani (desi, sincer, nu comisarul da sacii de bani europeni inspre o tara sau alta – poate face un lobby intern in CE insa) sau influenta? Sa ma orientez spre un portofoliu al prezentului (in care sa veghez implementarea legislatiei europene, decise deja), sau al viitorului (in care sa reglementez eu si sa imi sporesc astfel, prin negocieri, puterea in colegiul comisarilor)?

Ce ar insemna portofolii de top in Comisie? In opinia noastra, ele ar fi: agricultura si dezvoltare rurala; concurenta; agenda digitala; afaceri economice sau monetare; energie; extindere si politica europeana de vecinatate; mediu; programare financiara si buget; Inaltul reprezentant (pentru politica externa); industrie si antreprenoriat; piata interna si servicii; justitie, drepturi fundamentale si cetatenie; politica regionala; cercetare, inovatie si stiinta; comert; transport.

Asta nu inseamna ca de exemplu portofoliile dedicate educatiei, sanatatii sau afacerilor sociale nu sunt importante teoretic (temele cu siguranta sunt), numai ca nu ai competente ca si comisar european decat prioritar de coordonare a politicilor nationale.

Daca e sa ne uitam la influenta, la procesul de reglementare: la agricultura s-a facut reforma (de catre comisarul roman, Dacian Ciolos), la energie suntem mai degraba in stadiu de implementare dupa reformele germanului Oettinger, bugetul pentru 2014-2020 s-a negociat s.a.m.d. Dosare fierbinti de reglementare 2014-2019 vor fi in materie de agenda digitala (unde avem si noi interese, ca industrie IT – un posibil candidat la comisariat ar fi Dan Nica), portofoliile economice vor fi “hot” pentru ca fierbinteala eurozonei si a integrarii economice nu a trecut inca (aici doar cineva cu o carte de vizita foarte puternica, gen Mihai Tanasescu, ar putea intra in joc), extinderea si politica de vecinatate post-Crimeea (unde Mircea Geoana ar putea, prin prestigiul extern, sa compenseze faptul ca am fost, alaturi de Bulgaria, copilul problema al extinderii), mediul (eventual cuplat cu schimbarile climatice) va fi un domeniu sub presiune in dorinta de reindustrializare a Europei (iar Rovana Plumb e in poll-position ca expertiza). La fel, ar trebui sa ne pregatim candidati, macar de dragul jocului negocierii, pentru cercetare / inovatie (in fond, asta e economia viitorului), fonduri regionale si transport (avand carente in domeniu); utila ar fi si energia, caci si gestionarea implementarii pachetelor energetice e vitala in noul context geopolitic european.

Nu ne va fi usor sa obtinem un portofoliu bun daca nu avem grija la cateva chestiuni cheie: contracararea argumentului ca am avut deja un portofoliu important (agricultura – am avut si unul total nesemnificativ: multilingvismul), coordonarea intre autoritati (mai ales intre palate), punerea in prim plan a celor mai buni negociatori – cei de la fata locului (un loc cheie avand Reprezentanta Permanenta la UE), utilizarea cu cap a prezentelor in media internationala (foarte important va fi lucrul “pe surse”si briefinguri cu corespondentii straini), realizarea de coalitii cheie (astfel incat cine ne sprijina pentru portofoliul dorit de noi sa fie sigur ca va beneficia de pe urma leadershipului comisarului roman). Daca nu facem aceste lucruri vom fi mai putin vizibili in jocul european si mai putin influenti in umbra, mai indepartati ca realitate de formalul loc 7 (pe care il avem ca putere de vot si reprezentare) in UE. Putem intelege aspectele umane ale unei negocieri intre palate (sa fie cineva sprijinit la ambele capete), dar din batalia personalitatilor e important sa nu uitam un lucru: e important sa avem pe cineva care sa ne reprezinte cu mandrie la Bruxelles (desi, stim teoria, comisarul e neutru) si care sa se bata pentru interesele noastre in colegiul comisarilor. Or, fara un portofoliu cheie, de reglementare sau influenta, domnul sau doamna comisar nu va avea multa munitie pentru a ajuta Romania.

 

Radu Magdin
Editorialist caleaeuropeana.ro
CEO Smartlink Communications

One Response to Bătălia comisarilor europeni. De ce ne-ar interesa?

  1. Simina, Bruxelles 12/04/2014 at 00:19

    Draga Radu, felicitari si mult succes in activitatea pe care o desfasori!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.