Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis vineri continuarea acordării de sprijin pentru Ucraina, creșterea etapizată a procentului din Produsul Intern Brut alocat investițiilor în apărare, achiziția unei nave militari noi, de tip corvetă ușoară, și adoptarea unei strategii proactivă, în vederea menținerii unei prezențe militare americane consistente pe teritoriul României, “esențială pentru interesele de securitate ale țării noastre”.

Aceasta a fost prima ședință a Consiliului de când Ilie Bolojan este președinte interimar.

În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune.

România salută rezultatele negocierilor recente de la Riad privind încetarea focului și eforturile SUA în această direcție, ca un prim pas spre ajungerea la un acord de pace. Obiectivul fundamental rămâne o pace justă și durabilă, în urma căreia Ucraina, susținută de toți aliații săi, să poată începe reconstrucția țării și refacerea economiei.

România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului. Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua.

Poziția României rămâne consecventă în ceea ce privește faptul că încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei. Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces. Negocierile de pace nu pot avea loc fără Ucraina și Europa.

Președintele interimar al României a prezentat membrilor Consiliului rezultatele discuțiilor de la Summitul de la Paris, dedicat Ucrainei, la care a participat pe 27 martie 2025. Toți liderii prezenți au reafirmat continuarea susținerii financiare și militare pentru Ucraina și sprijinul ferm pentru o soluție negociată, care să conducă la o pace robustă, în interesul Ucrainei și al Europei. A fost evidențiată și importanța consolidării, în continuare, a Flancului Estic. Acțiunile concrete ale țării noastre au ca obiectiv consolidarea contribuției europene la asigurarea securității Ucrainei, a regiunii noastre și a Europei.

Ca stat riveran la Marea Neagră, România urmărește cu maximă atenție toate discuțiile legate de armistițiu, monitorizarea acestuia și asigurarea siguranței navigației în zonă. România își va aduce contribuția la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura sa și alte capabilități. Concomitent cu acțiunile de implementare a înțelegerii de armistițiu, ne vom coordona strâns cu aliații din regiune și din NATO în ceea ce privește aspectele legate de securitatea și siguranța navigației la Marea Neagră.

Întrucât aceste evoluții au impact și asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat și despre sprijinul acordat în continuare pentru asigurarea viitorului european al acesteia.

În cadrul CSAT s-au discutat, de asemenea, măsurile pe care le vom continua la nivel național pentru gestionarea eficientă a efectelor situației din imediata noastră vecinătate, precum și acțiunile menite să consolideze contribuția la apărarea colectivă în cadrul NATO și la întărirea dimensiunii europene de securitate și apărare.

Este clar că trebuie să ne asumăm, împreună cu partenerii europeni, un rol mai important în menținerea păcii pe continentul european. Aceasta înseamnă că este necesar să luăm în calcul, în viitor, o creștere etapizată a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare, fără a crea dezechilibre bugetare, utilizând în acest sens instrumentele europene.

Totodată, pentru a răspunde eficient noilor provocări geopolitice, este necesar ca România să adopte o strategie proactivă, consolidându-și, totodată, relația bilaterală cu SUA, în vederea menținerii unei prezențe militare americane consistente pe teritoriul României, esențială pentru interesele de securitate ale țării noastre.

Consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic, rămâne o prioritate.

În acest context de securitate, membrii Consiliului au analizat și aprobat, în ședința de astăzi, dotarea Forțelor Navale Române cu o navă nouă, de tip corvetă ușoară, capabilă să execute, în cel mai scurt timp, o multitudine de misiuni, în vederea inițierii demersurilor necesare de către Ministerul Apărării Naționale pentru realizarea achiziției.

Dotarea cu o astfel de navă va avea un impact semnificativ asupra flotei existente, fiind parte a programelor de modernizare și înzestrare aflate în diferite faze de derulare. Armata României va continua să își concentreze eforturile strategice pentru consolidarea capacității de apărare la nivel național și aliat, în vederea descurajării și combaterii eficiente a tuturor tipurilor de amenințări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură.

Totodată, în CSAT au fost analizate și aprobate rapoartele privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025, precum și rapoartele privind execuția bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranței naționale de către aceste instituții.

De asemenea, membrii Consiliului au evaluat și Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea din 2024, raport care va fi trimis spre aprobare Parlamentului României.

Pe parcursul anului 2024, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a coordonat eforturile de consolidare a securității și apărării României, promovând implementarea integrală a deciziilor NATO privind postura consolidată pe Flancul Estic și susținând creșterea prezenței militare aliate pe teritoriul național.

În actualul context de securitate regională, deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării au vizat:

– creșterea coordonării bilaterale și aliate pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin dislocarea de forțe aliate pe teritoriul României;

– întărirea Parteneriatului Strategic cu SUA și aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securității și apărării;

– analiza și armonizarea cadrului legislativ național, cu accent pe domenii esențiale, precum managementul crizelor, securitatea cibernetică și reziliența;

– sprijin multidimensional pentru Republica Moldova, adaptat provocărilor sale de securitate și stabilitate;

– adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina, în conformitate cu deciziile aliate și angajamentele internaționale;

– adaptarea cadrului de planificare și implementarea unor măsuri operaționale pentru gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii la frontierele României.

Ministrul Marcel Boloș a prezentat, vineri, 28 martie, în cadrul Consiliului Afaceri Generale – format coeziune, organizat la Bruxelles, poziția comună a 16 state membre de susținere a importanței unei politici de coeziune puternice în bugetul UE post-2027.

“Am vorbit în fața Consiliului despre necesitatea unei viitoare politici de coeziune puternice pentru asigurarea creșterii economice, convergenței și competitivității. Este o abordare esențială în actualul context global și geopolitic, marcat de schimbări rapide și de viteza de reacție la potențiale crize. O politică de coeziune puternică este un motor cheie pentru convergență, reziliență și competitivitate, care sunt fundamental interconectate și se consolidează reciproc. Tocmai din acest motiv este nevoie ca în următorul exercițiu financiar multianual să fie alocat un buget solid, cel puțin la fel de generos în termeni reali ca și cel pentru actuala perioadă de programare, care să sprijine regiunile mai puțin dezvoltate și să permită realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene”, a subliniat ministrul Marcel Boloș, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Statele membre care susțin inițiativa prezentată Consiliului de către România sunt: Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Portugalia, Slovenia și Slovacia.

Documentul comun al celor 16 țări europene cu privire la viitorul politicii de coeziune subliniază importanța continuării unui sprijin puternic și echilibrat pentru toate regiunile Uniunii, în vederea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale.

Ministrul Marcel Boloș a pledat pentru o viitoare Politică de Coeziune puternică, care să rămână în continuare principala politică de investiții structurale pe termen lung a UE, în sprijinul unei dezvoltări armonioase și eliminării disparităților de dezvoltare.

Punctele cheie ale documentului susținut de cele 16 țări

Cele 16 state membre au solicitat Comisiei Europene să propună un buget pentru politica de coeziune în cadrul viitorului Cadrului Financiar Multianual care să fie cel puțin egal, în termeni reali, cu cel alocat pentru perioada de programare 2021-2027, pentru a preveni reducerea drastică a alocărilor pentru regiunile sau statele membre mai puțin dezvoltate.

De asemenea, a fost subliniată importanța menținerii PIB-ului regional pe cap de locuitor ca principal criteriu de clasificare a regiunilor.

Un alt punct esențial este păstrarea gestionării partajate a fondurilor de coeziune, pentru a permite regiunilor să implementeze investițiile necesare convergenței și competitivității, pe baza nevoilor și oportunităților specifice fiecărui teritoriu.

Dezbaterile din Consiliul Afaceri Generale – format coeziune

În cadrul Consiliului a fost discutat documentul președinției – „O politică de coeziune mai dinamică și strategică: realizarea schimbării în perspectiva actuală și în cea viitoare”. Oficialii statelor membre au dezbătut modul în care ar trebui realizate obiectivele politicii de coeziune prevăzute în Tratatul UE  și despre cum ar trebui promovată guvernanța pe mai multe niveluri în noua arhitectură a politicilor UE.

Totodată, Consiliul a aprobat un set de concluzii privind coeziunea și politica de coeziune după 2027, care subliniază importanța coeziunii economice, sociale și teritoriale și rolul acesteia în abordarea provocărilor cu care se confruntă UE. 

Sumele primite până în prezent de România

Pentru cadrele financiare multianuale 2007-2013 și 2014-2020, România a primit de la Comisia Europeană aproape 88 miliarde de euro. Pentru actualul exercițiu financiar multianual, 2021-2027, România dispune de o alocare UE de aprox. 31 miliarde de euro, programele prin care aceste fonduri vor fi atrase având un buget total de aprox. 45 miliarde euro. Proiectele finanțate în acest exercițiu financiar trebuie implementate până la sfârșitul anului 2029.

Suma încasată de România din fondurile post-aderare alocate de Uniunea Europeană era de peste 101 miliarde euro la sfârșitul lunii februarie 2025.

Mai multe organizații de afaceri din România și-au exprimat îngrijorarea față de proiectul de ordin al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) care prevede obligativitatea comercianților de a afișa adaosul comercial practicat pentru produsele puse la vânzare.

Într-un document de poziție comun, semnat de opt organizații de afaceri de prestigiu – Chambre Française de Commerce, d’Industrie et d’Agriculture en Roumanie (CCIFER), AMCham Romania, Belgian-Luxembourg-Romanian-Moldovan Chamber of Commerce (BEROCC), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Camera di Commercio Italiana per la Romania, Netherlands Romanian Chamber of Commerce (NRCC), Confederația Patronală Concordia și Romanian Business Leaders – și transmis caleaeuropeana.ro, se atrage atenția asupra faptului că această măsură nu doar că este dăunătoare pentru piață, dar și încalcă legislația europeană și națională. De asemenea, organizațiile semnatare susțin că ANPC își depășește sfera de competență prin impunerea unei astfel de obligații.

Încălcarea legislației europene și naționale

Potrivit documentului de poziție, proiectul ANPC contravine direct legislației europene și naționale privind concurența și protecția datelor comerciale:

• Regulamentul (UE) nr. 2017/2394 privind cooperarea dintre autoritățile naționale responsabile de aplicarea legislației privind protecția consumatorilor interzice expunerea unor informații comerciale sensibile care pot distorsiona concurența. Afișarea adaosului comercial se încadrează în această categorie, deoarece divulgarea marjei comerciale ar putea permite concurenților să stabilească strategii de preț necompetitive.
• Directiva (UE) 2019/2161 privind o mai bună asigurare a respectării normelor UE în materie de protecție a consumatorilor nu prevede obligativitatea divulgării adaosului comercial, ci doar a prețului final, care reprezintă singura informație relevantă pentru consumator.
• Legea concurenței nr. 21/1996 protejează confidențialitatea strategiilor comerciale și a marjelor de profit, pentru a preveni distorsionarea pieței și formarea unor practici anticoncurențiale.

Depășirea atribuțiilor ANPC

Organizațiile semnatare subliniază că ANPC își depășește atribuțiile legale prin impunerea unei obligații care privește direct politica comercială a agenților economici. Rolul ANPC este de a asigura respectarea drepturilor consumatorilor în ceea ce privește siguranța, corectitudinea și informarea corectă privind prețul final al produselor și serviciilor, nu structura internă a prețurilor sau strategia comercială a companiilor.

Impact negativ asupra pieței și consumatorilor

Documentul de poziție avertizează că implementarea unei astfel de măsuri ar putea avea efecte economice și comerciale grave:

• Confuzie în rândul consumatorilor – Afișarea adaosului comercial ar putea fi interpretată greșit de către consumatori, aceștia percepând o marjă comercială mare ca fiind un indiciu al unui preț nejustificat.
• Distorsionarea concurenței – Dezvăluirea adaosului comercial ar permite concurenților să ajusteze strategiile de preț într-un mod care ar limita competiția reală de pe piață.
• Dificultăți operaționale pentru comercianți – Micii comercianți, în special, ar întâmpina dificultăți în adaptarea sistemelor și proceselor interne pentru a respecta cerințele de afișare, ceea ce ar putea duce la închiderea unor afaceri mici.
• Risc de sancțiuni și pierderi comerciale – Expunerea publică a adaosului comercial ar putea genera presiuni din partea furnizorilor și consumatorilor, afectând stabilitatea relațiilor comerciale.

Organizațiile semnatare solicită retragerea proiectului și deschidere la dialog

Organizațiile semnatare – Chambre Française de Commerce, d’Industrie et d’Agriculture en Roumanie (CCIFER), AMCham Romania, Belgian-Luxembourg-Romanian-Moldovan Chamber of Commerce (BEROCC), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Camera di Commercio Italiana per la Romania, Netherlands Romanian Chamber of Commerce (NRCC), Confederația Patronală Concordia și Romanian Business Leaders – solicită ANPC să retragă proiectul de ordin și să inițieze un dialog real cu reprezentanții mediului de afaceri pentru identificarea unor soluții echilibrate care să respecte legislația europeană și națională.

„În final, având în vedere argumentele prezentate mai sus, credem că Măsura Preconizată ar reprezenta un comportament intruziv nedorit al statului față de mediul de afaceri, ar crea un climat investițional ostil în anumite sectoare ale economiei într-un context geopolitic oricum complicat, și, ca atare, reiterăm solicitarea noastră de a respinge în integralitate Proiectul ce are ca obiect Măsura Preconizată”, se precizează în documentul de poziție.

EuroCommerce, intervenție pe lângă CE împotriva ANPC

EuroCommerce, principala organizație europeană care reprezintă sectorul comerțului cu amănuntul (cuprinde asociații naționale din 28 de țări, asociații sectoriale și companii internaționale), a transmis marți o scrisoare vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene Teresa Ribera în care își exprimă îngrijorarea cu privire la proiectul de ordin al ANPC. Organizația a punctat opinia sa privind impactul negativ al măsurilor propuse, care, dacă vor fi adoptate, vor obliga comercianții să dezvăluie informații comerciale sensibile, ceea ce va distorsiona concurența pe piața de retail din România. În acest sens, EuroCommerce a solicitat Comisiei Europene să se asigure că „regulile din România sunt conforme cu legislația UE și respectă principiul unei economii de piață deschise, bazate pe concurență liberă, așa cum este consacrat în Tratate, cu maximă urgență”.

Termen scurt de consultare cu actorii de pe piață

ANPC a invitat părțile interesate să transmită comentarii până la data de 28 martie, oferind astfel actorilor de pe piață mai puțin de două săptămâni pentru a-și exprima punctele de vedere. Conform textului proiectului de ordin, acesta va intra în vigoare la treizeci de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României. Prin urmare, ar putea deveni aplicabil la sfârșitul lunii aprilie.