Centenarul sfârșitului Primului Război Mondial: Președintele României se află la Paris purtând stindardul simbolic al ”întregirii neamului românesc” în marea familie europeană

de Robert Lupițu

Participarea la cel mai înalt nivel de reprezentare politică la ceremoniile dedicate comemorării a 100 de ani de la prima conflagrație mondială reprezintă un simbol aparte în istoria României, pentru care participarea la Marele Război a fost purtată sub deviza ”Răsboiul pentru întregirea neamului românesc”.

Este de același nivel simbolic, propriu unei istorii naționale, precum imaginea demnă de cronica ilustrată a omenirii oferită de președintele Franței și cancelarul Germaniei în replica vagonului de tren din La Rethondes, Compiegne, atât de important pentru istoria lor comună, când la 11 noiembrie 1918, în acel vagon se punea capăt Primului Război Mondial prin Armistițiul de la Compiegne, iar la 22 iunie 1940, în același loc și în același vagon, Germania nazistă și Franța semnau armistițiul care a marcat începutul ocupației germane, două exemplificări contrastante care arată cât de periculos prin răzbunare poate fi naționalismul.

Acum 100 de ani, România încheia anul 1918, ultimul an al Marelui Război, cu obiectivul îndeplinit al întregirii neamului, cel din urmă pas pas în făurirea statului român modern. După campaniile câștigătoare din vara anului 1917, monarhia, guvernele care s-au succedat în 1918 (I.C. Brătianu, Averescu, Marghiloman, Coandă și, din nou, I.C. Brătianu) din cauza situației politice generată de război și românii au avut un singur țel pe care, beneficiind și de contextul favorabil al încheierii conflagrației, l-au înfăpuit pas cu pas până la 1 decembrie.

Președintele României nu este, în aceste zile la Paris, numai reprezentantul uneia dintre țările beligerante, aflată în tabăra învingătorilor, ci este în această instanță moștenitorul politic, alături de omologii săi din Franța și SUA, al eforturilor pentru construirea păcii în Europa și pentru ceea ce avea să devină ulterior marea familie euro-atlantică.

FOTO: Administrația Prezidențială

Nu este deloc întâmplătoarea această poziționare a României alături de Franța și SUA, state cărora le datorăm o recunoaștere și prețuire a meritelor pentru câștigarea pariului nostru cu modernitatea occidentală. Franței, pentru sprijinul și relația politico – militară din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de la revoluția pașoptistă și până la rolul generalului francez Henri Mathias Berthelot în câștigarea campaniilor militare din vara anului 1917. Statelor Unite, pentru platforma politică inspirată de discursul și cele 14 puncte ale președintelui Woodrow Wilson, care au favorizat emanciparea națională și Marea Unire a românilor, și pentru parteneriatul strategic bilateral din ultimele două decenii, ce a servit drept o ancoră pentru integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană.

La fel de neîntâmplătoare sunt și demersurile prezentului care omagiază aceste repere de valoare incontestabilă pentru istoriografia națională. În perioada 28 noiembrie 2018 – 14 iulie 2019 (ziua națională a Franței), Bucureștiul și Parisul vor desfășura Sezonul Cultural România – Franța, un eveniment de o amploare culturală fără precedent, în timp ce în Statele Unite, aproximativ 20 de state americane au omagiat, anul acesta, prin proclamații simbolice și speciale 100 de ani de la Marea Unire de la 1918.

Comemorarea unui secol de la finalul Primului Război Mondial, soldat cu peste 16 milioane de victime, arată încă o dată care este locul României în Europa și în lume, unul cu profil și valori occidentale și democratice.

Sfârșitul acestei prime conflagrații mondiale este echivalent, pentru noi cei care jucăm rolul de observatori ai unei istorii în care alții s-au sacrificat pentru binele comun al generațiilor viitoare, cu destrămarea celor patru mari imperii europene și emanciparea națiunilor, ascensiunea Uniunii Sovietice și a comunismului și tranziția SUA de la izolaționism la politica de mare putere.

Pe fondul emancipării și autodeterminării popoarelor, care au cuprins și țara noastră în urmă cu un veac, Președintele României poartă, astăzi, la Paris stindardul simbolic al ”întregirii neamului românesc” în marea familie europeană.

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.