Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut luni întrevedere cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi, aflat în vizită oficială în România, discuția de la Palatul Victoria reconfirmând strânsa colaborare între România și AIEA în dezvoltarea programului nuclear civil și reconfirmă perspective concrete de aprofundare a cooperării în medicina oncologică și în domeniul energiei, informează Executivul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Guvernul se va implica direct în susținerea proiectului pentru îmbunătățirea metodelor de evaluare imagistică a pacienților oncologici, aflat în derulare la Spitalul Universitar de Urgență din București. Suntem interesați să colaborăm pentru aplicarea și în România a celor mai eficiente terapii, în beneficiul pacienților, și să dezvoltăm cooperarea cu dumneavoastră pentru desemnarea acestui spital drept centru-ancoră al AIEA”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

În ceea ce privește continuarea programului nuclear în domeniul energiei, România va dezvolta două unități suplimentare la Centrala Nucleară de la Cernavodă și are în curs lucrări pentru prelungirea duratei de viață a unei unități existente.

În plus, România pune bazele primelor reactoare modulare de mici dimensiuni (SMRs), prin colaborarea cu SUA și alți parteneri, la cele mai înalte standarde de siguranță și securitate nucleară.

Prin activitatea experților naționali și cu sprijinul oferit de AIEA prin Programul de Cooperare Tehnică, România poate deveni inclusiv donator de expertiză în domenii care utilizează energia nucleară precum radioterapie, reactoare de cercetare, cercetări farmaceutice, servicii de metrologie, conservarea patrimoniului cultural și planificarea și implementarea răspunsului în situații de urgență, a adăugat premierul Marcel Ciolacu.

Vizita la București a directorului general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi, are loc în contextul în care România a lansat, în martie 2023, campania pentru un loc de membru în Consiliul Guvernatorilor AIEA, pentru perioada 2025-2027.

Institutul Clinic Fundeni, Institutul ”C.C. Iliescu” și Institutul Oncologic București (IOB) constituie priorități pentru investițiile în domeniul Sănătății și trebuie să se regăsească într-o platformă comună care să integreze costurile și managementul, a menționat, luni, premierul Marcel Ciolacu, conform Agerpres.

Acesta a vizitat Institutul Clinic Fundeni cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, marcată în fiecare an la 7 aprilie.

”Suntem în cea mai mare instituție spitalicească din România. Din punctul meu de vedere, investițiile în sănătate ar fi trebuit să pornească de aici. Astea sunt prioritățile. Avem Fundeni-ul, avem C. C. Iliescu, avem IOB-ul, toate trei trebuie să se regăsească pe o platformă integrată, astfel încât și costurile și managementul, chiar dacă vor fi făcute prin consorțiu, să fie totul integrat. Am stat de vorbă și cu personalul, am stat de vorbă și cu pacienți și nu vă ascund că este instituția spitalicească pe care o cunosc cel mai bine. Nu cred că este vreun pavilion pe unde să nu fi fost, ori cu părinții mei, ori cu frați, ori cu alți cunoscuți. N-am fost, Carmen nu cred că am fost vreodată internat, nici nu îmi doresc într-un viitor apropiat să fiu. Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani, este evident că sunt depășite. Este evident că oricât ar investi statul, sunt bani aruncați. Am văzut ce bani a investit Ministerul Sănătății în anul 2023 într-un laborator, dimensionat, totuși, care ar face față unei întregi platforme”, a menționat Ciolacu.

Prim-ministrul a amintit de decizia adoptată în urmă cu două săptămâni, și anume aceea de a aproba în Guvern indicatorii ”pentru viitoarea platformă de la Fundeni, aproape o investiție de 500 de milioane de euro, atât din POS, din exercițiu financiar actual, dar și din împrumut de la BEI și din bugetul de stat. Avem C. C. Iliescu trecut deja prin PNRR”.

Marcel Ciolacu a dat asigurări că aceeași abordare va fi și în cazul Institutului Oncologic, deoarece, în viziunea sa, ”toate trei trebuie abordate unitar”.

”Vorbim foarte mult despre sănătate, vorbim de necesitatea actului medical în fiecare județ, în fiecare comună, în fiecare localitate, dar ne aflăm la Fundeni, la C. C. Iliescu, la Institutul Oncologic, unde cu adevărat se salvează vieți. Aici vin cazurile urgente, aici se fac implanturile renale, hepatice. De fapt și de drept, aici se face sănătatea, la fel cum se face și la Spitalul Universitar. De aceea și Spitalul Universitar, în afară de faptul că se face sănătate, și produce viitorii medici, viitorii asistenți medicali. Centrele universitare și astfel de instituții spitalicești precum Fundeni-ul, Spitalul Universitar sunt priorități. Repet, nu cred că dumneavoastră, ca și medici, chiar dacă sunteți și manageri, trebuie să mulțumiți vreunui primar sau vreunui prim-ministru sau cuiva care s-a implicat în aceste proiecte”, a continuat premierul.

Din punctul său de vedere, trebuie să existe o coordonare mult mai clară între Primăria Generală, între spitale, între Ministerul Sănătății, între Guvern, considerând că vremea scuzelor și a certurilor a trecut.

”Nu mai avem timp de scuze, nu mai avem timp de certuri. Sunt ultimele trenuri unde România poate să acceseze aproape 70 de miliarde de euro. Dacă am pierdut acești 3-4 ani din acest moment, România nu mai poate recupera, pentru că întotdeauna prioritățile europene devin cu totul altele. Acum este momentul să nu mai avem nicio scuză și să împingem lucrurile, şi am văzut cât de rapid și câte s-au deblocat la Ministerul Sănătății în ceea ce privește spitalele de mari arși, toate trei, și de la București, şi de la Timișoara, și de la Târgu Mureș, Spitalul Oncologic de la Timișoara, cele trei spitale regionale, cel de la Craiova în aprilie își începe execuția, toate au o execuție de 48 de luni, Ministerul Finanțelor, cu noul sistem integrat de achiziții, sunt foarte multe lucruri care se suprapun. Pregătirea viitorilor medici la spitalul unde am fost cu domnul Rafila în Belgia, unde am trimis pacienții de la <<Colectiv>>. Toate aceste lucruri trebuie integrate într-un plan. Avem nevoie de o viziune. În nicio localitate nu se poate clădi ceva fără administrația locală, fără decidentul din ministere, toată lumea trebuie să fie o echipă şi, vă repet, eu unul personal, dar sunt ferm convins că dvs. şi mai mult, m-am săturat de explicații şi de certuri şi de motive de ce nu putem face. Mulțumesc mult pentru această onoare pe care mi-aţi făcut-o astăzi”, a conchis Marcel Ciolacu.

La rândul său, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a evidențiat cele două condiții importante pentru a asigura dreptul la servicii de sănătate: să existe o infrastructură fizică care să fie adaptată vremurilor noastre, o structură de personal medical care să poată să ofere acele servicii.

De asemenea, Rafila a anunțat că, în urma vizitei la Washington, România a primit sprijin din partea Băncii Mondiale ca ”să continuăm și să finalizăm atât proiectele pentru cele trei centre de mari arși, cât și pentru dotarea în continuare a serviciilor de terapie intensivă, un domeniu foarte, foarte sensibil și, în paralel, cred că un lucru extrem de important este cel legat de utilizarea parteneriatului și a expertizei pe care o au cei din Statele Unite în ceea ce privește achizițiile din domeniul sanitar, care trebuie să fie făcute pe bază de transparență și pe eficiență cât mai mare”.

”Mă bucur să fim aici, colegii de la Institutul Fundeni, Institutul Clinic Fundeni nu numai că merita, trebuia să aibă o casă nouă, o va avea cu siguranță. Noi suntem foarte determinați să sprijinim acest lucru împreună, bineînțeles, cu tot Guvernul României și aș spune că acest termen de 48 de luni, care este pentru realizarea spitalelor regionale, va fi și termenul în care noul Institut Fundeni va putea să-și primească pacienții”, a mai spus ministrul Sănătății.

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, Ziua Mondială a Sănătății se desfășoară în acest an sub tema ”Sănătatea mea, dreptul meu”, ca răspuns la provocările reprezentate de conflicte, criza climatică și consecințele negative ale acestora asupra stării de sănătate.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și secretarul de stat Alexandru Rogobete au avut întâlniri cu reprezentanții Departamentului de Justiție din SUA în vederea extinderii colaborării și implementării de bune practici anticorupție în procedurile aplicabile proiectelor cu finanțare din fonduri externe din domeniul sănătății.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, au fost trecute în revistă cazuri concrete în care există suspiciuni de corupție în implementarea unor proiecte, precum și modalități de combatere legale ale acestora.

”Mă bucură parteneriatul cu Departamentul de Justiție din SUA care consolidează capacitatea Ministerului Sănătății de a derula eficient numeroasele programe de investiții și de asistență tehnică finanțate din fonduri externe. Încă de la începutul mandatului meu, combaterea corupției în sistemul sanitar a reprezentat o prioritate, iar expertiza colegilor din SUA aduce un aport valoros capabilităților Ministerului Sănătății de a realiza acest lucru. Sănătatea din România și, implicit, pacienții beneficiază în acest mod de avantajele parteneriatului strategic cu SUA”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Citiți și: Ministrul Alexandru Rafila continuă evenimentele dedicate combaterii corupției în achizițiile publice din sănătate: Ne bucurăm să fim parteneri cu autoritățile din SUA care împărtășesc din experiența lor

În perioada imediat următoare vor avea loc întâlniri tehnice între reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Departamentului de Justiție și FBI care vor sprijini în continuare workshop-urile organizate de Ministerul Sănătății în întreaga țară pentru bune practici în achizițiile publice.