Cei mai importanți lideri europeni – președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, cancelarul Germaniei Olaf Scholz și premierul Italiei Mario Draghi – au efectuat joi o vizită istorică la Kiev, capitala Ucrainei, acolo unde au fost primiți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu câteva zile înainte ca liderii statelor membre ale Uniunii Europene să decidă dacă vor acorda Ucrainei statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

După ce au sosit la Kiev cu trenul, dar din direcții diferite, Macron, Scholz, Draghi și Iohannis s-au deplasat la Irpin, în locurile unde soldații ruși au comis masacre, au omorât civili și au produs distrugeri materiale sub tirul rachetelor, pentru a-și manifesta solidaritatea și aprecierea pentru “eroismul” ucrainenilor de a se apăra în fața “barbariilor” armatei invadatoare ruse. În ce-l privește, președintele Klaus Iohannis a precizat că se află la Kiev pentru a arăta sprijinul puternic și solidaritatea față de președintele Zelenski și poporul ucrainean, iar la Irpin a afirmat că România susține ca toți făptașii ruși să fie trași la răspundere în fața justiției internaționale.

Ulterior, cei patru lideri europeni au fost primiți de Volodimir Zelenski la Palatul Prezidențial din Kiev, un moment pe care presa franceză l-a descris drept “o imagine pentru istorie”.

“Suntem aici alături de președintele Zelenski pentru că știm că este de datoria noastră să acționăm. Este responsabilitatea noastră să menținem acest impuls și să îi ajutăm pe prietenii noștri ucraineni să își făurească un nou viitor. Trebuie să ne concentrăm pe necesitatea păcii, pe efortul de reconstrucție și pe reconstruirea viitorului acestei țări“, a scris Iohannis, pe Twitter.

We are here together with President @ZelenskyyUa because we know it’s our duty to act. It’s our responsibility to keep this momentum & help our Ukrainian friends forge a new future. Focus on the need for peace, the reconstruction effort & the rebuilding of this country’s future. pic.twitter.com/yMJ5ZURs8W

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) June 16, 2022

Această deplasare este o premieră pentru liderii celor patru țări UE de la începutul invaziei rusești în Ucraina, la 24 februarie. Cei patru lideri se află în Ucraina și pentru a discuta cu președintele Volodimir Zelenski despre candidatura Ucrainei la UE înaintea unui aviz așteptat al Comisiei Europene și a unei dezbateri în acest sens în Consiliul European de săptămâna viitoare. Vizita este cu atât mai importantă cu cât vineri, 17 iunie, Comisia Europeană va da publicității evaluarea sa privind cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Aflat miercuri în România pentru discuții cu președintele Iohannis, președintele francez Emmanuel Macron a estimat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va trebui să negocieze cu Rusia, iar europenii vor fi prezenţi la rândul lor la masa negocierilor.

Tot Macron, cel care s-a opus în mai multe rânduri ideii ca Rusia să fie umilită pentru războiul pe care l-a declanșat în Ucraina, a subliniat că Federația Rusă “este o putere de temut”, în timp ce a definit-o ca “țară agresoare”.

De cealaltă parte, Klaus Iohannis a declarat că România lucrează intens la găsirea unor soluții pentru a crește capacitatea Portului Constanța pentru a transporta cereale din Ucraina, în contextul necesității de a asigura o securitate alimentară la nivel mondial, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia porturilor ucrainene, ceea ce împiedică cerealele din această țară să ajungă în multe state din diverse regiuni ale lumii.

Totodată, președinții României și Franței au discutat despre integrarea europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, poziția României fiind aceea că statutul de țări candidate la UE pentru Ucraina, R. Moldova și Georgia reprezintă soluția corectă moral, economic și securitar.

Publicația germană Bild am Sonntag a anunțat încă de duminică că Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, va călători la Kiev alături de preşedintele francez Emmanuel Macron şi prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, la finalul lunii iunie, înainte de summitul G7, programat să se desfășoare la Elmau, în Bavaria, între 25 și 27 iunie.

Ulterior, un parlamentar ucrainean a scris pe Twitter că la Kiev vor veni “cei trei mușchetari și d’Artagnan”, sugerând că celor trei lideri occidentali li se va alătura și președintele român Klaus Iohannis.

Dintre cele patru țări – Franța, Germania, Italia și România -, doar Germania și România au mai trimis reprezentanți la Kiev în cele peste 100 de zile de război declanșat de Rusia. Din partea Germaniei s-a aflat la Kiev ministrul de externe Annalena Baerbock, iar din partea României premierul Nicolae Ciucă și președinții celor două camere ale Parlamentului, Florin Cîțu și Marcel Ciolacu.

Sediile Administrației Prezidențiale și Guvernului – Palatul Cotroceni și Palatul Victoria – au fost iluminate luni, de Ziua Europei, în culorile drapelului Ucrainei, într-un gest de solidaritate cu această țară afectată de războiul declanșat de Rusia.

🇷🇴 🇪🇺 🇺🇦 #EuropeDay #StandWithUkraine #CotroceniPalace pic.twitter.com/uQhMqTc17L

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) May 9, 2022

“Nucleu al păcii și solidarității, Uniunea Europeană își unește din nou eforturile pentru siguranța cetățenilor și a întregului continent. La 15 ani de aderare, România pro-europeană dovedește compasiune și umanitate față de sutele de mii de refugiați și față de poporul ucrainean. Guvernul României se alătură inițiativei președinției franceze a Consiliului UE de a lumina în această seară clădiri simbol în culorile steagului Ucrainei. Sunt vremuri pentru solidaritate, umanitate și curaj. Unitatea Europei stă în puterea binelui”, a transmis Guvernul României, prin intermediul unei postări pe Facebook.

Și clădirile Comisiei Europene și Consiliului UE au fost iluminate luni, de Ziua Europei, în culorile steagului ucrainean.

Papa Francisc a condamnat miercuri “masacrul de la Bucea” și a sărutat un steag ucrainean trimis din orașul în care armata rusă a comis atrocități, omorând sute de civili, crimele din acest oraș situat la nord-vest de Kiev declanșând o revoltă globală și promisiuni de noi sancțiuni împotriva Moscovei din partea Occidentului.

“Știrile recente din războiul din Ucraina, în loc să aducă alinare și speranță, au adus noi atrocități, cum ar fi masacrul de la Bucea”, a declarat Francisc la finalul audienței sale săptămânale din auditoriul Vaticanului, relatează Reuters.

“Opriți acest război! Lăsați armele să tacă! Nu mai semănați moarte și distrugere!”, a spus el, condamnând cruzimea împotriva civililor, a femeilor și copiilor lipsiți de apărare, precizează și Vatican News.

Kremlinul afirmă că acuzațiile potrivit cărora forțele rusești au comis crime de război prin executarea civililor, inclusiv la Bucea, sunt un “fals monstruos”, menit să denigreze armata rusă.

Suveranul Pontif a declarat că steagul întunecat și pătat, pe care erau scrise și simboluri, i-a fost adus marți de la Bucea

“Vine din timpul războiului, tocmai din acel oraș martirizat, Bucea, a spus el, sărutându-l și ținându-l în sus pentru audiența de câteva mii de persoane, care a izbucnit în aplauze.

El a cerut apoi unui grup de copii refugiați de război, care au sosit marți din Ucraina, să se apropie de el.

“Acești copii au fost nevoiți să fugă pentru a ajunge pe un pământ sigur. Acesta este rodul războiului. Să nu-i uităm pe ei și să nu uităm poporul ucrainean”, a spus el, înainte de a oferi fiecărui copil câte un ou de Paște din ciocolată.

Vorbind în prima parte a audienței sale despre perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, Papa Francisc a spus: “În războiul din Ucraina, suntem martorii neputinței Națiunilor Unite”.

În timpul unei călătorii în Malta, la sfârșitul săptămânii, Francisc a declarat că ia în considerare o călătorie la Kiev și l-a criticat implicit pe președintele rus Vladimir Putin în legătură cu invazia din Ucraina, spunând că un “autocrat” a provocat conflictul pentru interese naționaliste.

Papa Francisc a menționat Rusia în mod specific doar în rugăciuni, cum ar fi în timpul unui eveniment global special pentru pace pe 25 martie, dar s-a referit la Rusia folosind termeni precum invazie și agresiune.