INTERVIU Vicepreședintele grupului PPE, Marian-Jean Marinescu, după mesajul Comisiei Europene privind România: În Europa trebuie să avem aceeași direcție și să respectăm regulile UE, nu contează din ce partid facem parte

Interviu realizat de Robert Lupițu

România trebuie să aibă o singură direcție în cadrul Uniunii Europene, aceea a respectării regulilor, indiferent de partidele din care fac parte oamenii politici și indiferent de direcțiile interne, declară eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) în condițiile în care Comisia Europeană a făcut miercuri un apel la regândirea modificărilor legislative în domeniul justiției din România și nevoia de transparență.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro, vicepreședintele grupului PPE a avertizat că de la momentul lansării procedurii de activare a articolului 7 în cazul Poloniei s-a creat un precedent care este ”periculos”. Totodată, Marinescu, în calitate de coordonator al Partidului Popular European pentru viitorul cadru financiar multianual, a precizat că o posibilă condiționalitate între acordarea fondurilor europene și criterii ale statului de drept este inadmisibilă și PPE, cea mai mare familie politică europeană, nu va susține acest lucru.

 

Despre regulamentul privind înființarea Agenției Uniunii Europene pentru Siguranță Aeriană (EASA)

Marian-Jean Marinescu (M.J.M): ”Este un regulament important pentru că se referă la tot ce înseamnă certificare în industria de aviație, atât a produselor, cât și a companiilor aeriene, a serviciilor. Este extraordinar de important pentru siguranța pasagerilor. El reprezintă o modificare a actualului regulament care aduce câteva lucruri în plus: un nou principiu de elaborare a specificațiilor de certificare bazate pe risc, Agenția Europeană pentru Siguranță Aeriană a primit responsabilitatea de a elabora noi specificații de certificare care să cuprindă și elemente de securitate. Vă dau un exemplu: un atac cibernetic în industria de aviație poate să fie foarte periculos și atunci tot ce înseamnă echipamente trebuie certificat și pentru acest domeniu”.

Despre protejarea cetățenilor de grevele controlorilor de trafic

(M.J.M): ”Acesta este un alt aspect foarte disputat. Eu am avut o propunere în care am vrut să introduc posibilitatea pentru EASA de a elabora norme pentru situația în care există situația întreruperii serviciului de control de trafic, întreruperi datorate diverselor cauze precum atacuri cibernetice, pană de radar, pană de echipamente și, bineînțeles, grevele. Franța are 260 de zile de greve în ultimii 9 ani, ceea ce este foarte mult și inadmisibil. Acum există în regulament prevederea ca EASA să producă norme pentru elaborarea unor planuri de rezervă de către prestatorii de servicii în cazuri de întrerupere de servicii și să asigure acest serviciu cel puțin pentru zborurile de survol”. 

Despre reglementarea, în premieră, a dronelor

(M.J.M): ”Acesta era deja un capitol în propunerea Comisiei. Și aici au fost foarte multe discuții pentru că eu am solicitat să existe o limită pentru înregistrarea dronelor. Există niște posibilități de dezvoltare a acestui sector, inclusiv livrarea de pachete cu drone, dar acele drone trebuie să fie sigure, echipate cu sistem de comandă sigur și să existe niște reguli foarte clare. Este un sistem care trebuie certificat. Am reușit să stabilim că vor fi înregistrate dronele care prezintă un risc mare pentru om și cele care dezvoltă o energie cinetică de la impactul cu corpul uman mai mare de 80 de jouli”.

Despre zborul deasupra zonelor de conflict

(M.J.M): ”La propunerea mea, am mai introdus un amendament referitor la zonele de conflict pentru că ați văzut ce s-a întâmplat în Ucraina. Acum, EASA va da o recomandare să nu se zboare peste zone de conflict. Noi am cerut să fie dată o directivă obligatorie, dar am reușit să dăm o recomandare. Probabil că nimeni nu va avea curajul să evite această recomandare și zboare peste o zonă de conflict mai ales că avem un precedent. Iar acest lucru reprezintă o siguranță în plus pentru pasager”.

Despre mandatul obținut de România pentru viitoarea legislatură europeană 2019-2014 prin care numărul de europarlamentari români crește de la 32 la 33 de membri

(M.J.M): ”Rezultatul este foarte bun în condițiile în care a fost obținut. Din păcate, din datele transmise de Institutul Național de Statistică se observă cum populația României scade la 3-4 ani. Atunci a fost greu să insiști să mai ai un loc în momentul în care tendința dată de datele oficiale transmise de INS (o populație de 19.5 milioane) arată o descreștere a populației. Spre exemplu, Olanda crește. Olanda a primit trei locuri ca să poată să primească și România un loc. Nu se vorbește despre criterii. Criteriul proporționalității degresive înseamnă că numărul populației reprezentate de un deputat să crească. Dacă România creștea cu încă un loc, atunci Olanda avea un număr de locuitori mai mare pe cap de deputat decât România. Atunci s-a ajuns la acea soluție. 

Au fost discuții cu șefii de delegații naționale, multă lume a contribuit la asta, însă am avut o discuție la Strasbourg în care doamna Hubner (n.r. – președintele Comisiei pentru Afacerilor Constituționale) spunea că România nu poate să primească un mandat în plus. I-am transmis că nu este corect.

Acest loc în plus este încă o voce și încă un loc în plus pentru România, nu contează în ce grup politic este. Important este că avem o pondere mai mare. Orice loc în plus este important, iar toată lumea s-a bătut pentru locuri în plus. Și Franța și Spania. Francezii și spaniolii considerau că diferența față de Germania, care are o limită de 96 de deputați, era mult prea mare. Până la urmă, România este un stat din est și este important să ai un vot în plus pentru statele din est. Câteodată acest lucru contează”. 

Despre ambiția ”România – pilonul estic al Uniunii Europene” și dorința de a face parte din nucleul dur european

(M.J.M): ”Este o ambiție normală. Este livrabilă dacă o jucăm cum trebuie și dacă ridicăm vocea peste tot. Și în Consiliul European și în Consiliile pe miniștrii. Suntem o țară mare. Polonia are acum niște mici șovăieli, deci putem să avem această ambiție. În Europa trebuie să avem aceeași direcție, nu contează din ce partid facem parte și să respectăm regulile Uniunii. Totodată, să încercăm să ne impunem părerea și opinia cât putem de mult”.

Despre mesajul Comisiei Europene privind regândirea modificărilor legislative în domeniul justiției și nevoia de transparență

(M.J.M): ”De când s-a lansat procedura de infringement pentru Polonia suntem în pericol pentru că există un precedent. Având aceeași situație și în Polonia și în România în privința sistemului juridic suntem în pericol. Este ceva împotriva României și a românilor. Este evident că guvernul dintr-o țară ia niște măsuri, dar este evident că marea majoritate a oamenilor din acea țară nu le acceptă. În momentul în care Uniunea ia niște măsuri împotriva acelei țări, le ia de fapt împotriva cetățenilor. Ceea ce se întâmplă cu legile justiției este inadmisibil”. 

Despre introducerea unei definiții privind statul de drept în dezbaterea referitoare la cadrul financiar multianual și posibilitatea legării fondurilor europene de condiția existenței unui sistem judiciar independent și funcțional

(M.J.M): ”Eu tratez lucrurile foarte diferit. Guvernul și Parlamentul din România trebuie să își revadă poziția pentru că vor face rău României. Cealaltă situație cu definiție pentru statul de drept și legat de cadrul financiar multianual este ceva ce nu aș accepta. Au fost discuții în diverse situații referitoare la condiționarea fondurilor europene de niște factori. De exemplu, dacă pui o condiție ca fondurile de coeziune să fie condiționate de recomandările de țară, asta înțeleg. Acolo este o problemă economică și trebuie să respecți o disciplină financiară. Dar cu statul de drept este complicat. 

Există criteriile de la Copenhaga pe care trebuie să le îndeplinești pentru a adera, dar trebuie să continui să le îndeplinești. Dar pentru asta există alte proceduri. E aceeași situație: pentru o acțiune anormală a unui guvern să pedepsești oamenii.

În documentul pe care Partidul Popular European îl va adopta săptămâna viitoare nu există așa ceva. Acolo se spune foarte clar despre condiționalități, dar în niciun caz despre stat de drept. În documentul pe care îl va adopta adunarea politică nu există o astfel o astfel de prevedere. Există condiționări legate de economie”.

 

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.