Canada este ”cea mai europeană dintre țările non-europene”, a declarat Mark Carney în timpul primei sale călătorii peste mări în calitate de prim-ministru în Franța și Marea Britanie, în încercarea de identificaalianțe mai puternice pentru a face față atacurilor lui Donald Trump asupra suveranității și economiei țării sale, informează The Guardian.

Fără a-l menționa pe Trump pe nume, Carney și președintele francez, Emmanuel Macron, au susținut o conferință de presă comună la Paris pentru a arăta o poziție unită împotriva a ceea ce au spus că sunt crize economice și geopolitice – o referire la războiul comercial al lui Trump și la diplomația ”America pe primul loc”, care a lăsat aliații de lungă durată în dificultate.

Première visite à l’étranger du Premier ministre canadien Mark Carney : les déclarations presse. pic.twitter.com/jLzN8UaAus

— Élysée (@Elysee) March 17, 2025

”Canada este un prieten unic”, a spus Macron, adăugând că comerțul echitabil este mai eficient decât tarifele. Carney a vorbit în franceză și engleză și a declarat că este important pentru Canada să consolideze legăturile cu ”aliații de încredere”.

”Vreau să mă asigur că Franța și întreaga Europă colaborează cu entuziasm cu Canada, cea mai europeană dintre țările non-europene, hotărâtă ca dumneavoastră să mențină cele mai pozitive relații posibile cu Statele Unite”, a spus el.

Un înalt oficial al guvernului canadian care a informat reporterii în avionul lui Carney a declarat că scopul călătoriei a fost consolidarea parteneriatelor cu cele două țări fondatoare ale Canadei. Oficialul a declarat că Canada este ”un bun prieten al Statelor Unite, dar știm cu toții ce se întâmplă”.

Carney face în mod deliberat prima sa călătorie în străinătate în capitalele celor două țări care au modelat existența timpurie a Canadei. În cadrul ceremoniei de depunere a jurământului de vineri, el a menționat că țara a fost construită pe temelia a trei popoare: Indigeni, francezi și britanici.

El a declarat că țara sa este fundamental diferită de SUA și că ”niciodată, niciodată, în niciun fel sau formă, nu va face parte din Statele Unite”.

Citiți și: ”Într-o economie globală în schimbare”, Canada și UE discută despre ”oportunități comerciale transatlantice”

Un sondaj realizat de Abacus Data la sfârșitul lunii februarie, a arătat că 44% dintre respondenții canadieni cred că țara lor ar trebui să adere la UE, în timp ce doar 34% se opun acestei idei. O întrebare mai largă privind sprijinul general pentru aderarea la blocul comunitar a fost aprobată de 46%.

Aproximativ 68% dintre respondenți au declarat că au o părere pozitivă despre blocul european – dublu față de 34% care au spus același lucru despre Statele Unite.

Deși majoritatea covârșitoare a canadienilor recunosc Washingtonul drept cel mai important partener internațional al țării lor, sondajul semnalează o schimbare de tendință. Tot mai mulți respondenți consideră că UE va depăși SUA ca principal aliat global al Canadei în următorii trei până la cinci ani.

De când președintele american Donald Trump a revenit la putere, la începutul acestui an, acesta a vorbit în mod repetat despre transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american, declanșând în același timp un război comercial prin impunerea de tarife pentru unele bunuri care trec frontiera de nord.

Președintele american Donald Trump a declarat că intenționează să discute marți despre încheierea războiului din Ucraina cu președintele rus Vladimir Putin și că negociatorii au discutat deja despre “împărțirea anumitor bunuri”.

“Voi vorbi cu președintele Putin marți. S-a lucrat mult în weekend”, a declarat Trump reporterilor la bordul Air Force One, în timpul unui zbor târziu de întoarcere în zona Washington din Florida.

“Vrem să vedem dacă putem pune capăt acestui război. Poate că putem, poate că nu putem, dar cred că avem o șansă foarte bună”, a spus Trump, citat the The Guardian.

Trump încearcă să câștige sprijinul lui Putin pentru o propunere de încetare a focului de 30 de zile pe care Ucraina a acceptat-o săptămâna trecută, în timp ce ambele părți au continuat schimbul de lovituri aeriene grele în weekend, iar Rusia s-a apropiat de expulzarea forțelor ucrainene din punctul lor de sprijin de câteva luni în regiunea Kursk din vestul Rusiei.

“Vom vorbi despre teritorii. Vom vorbi despre centrale electrice”, a declarat Trump, când a fost întrebat despre concesii. “Cred că avem o mare parte din acestea deja discutate foarte mult de ambele părți, Ucraina și Rusia. Vorbim deja despre asta, împărțirea anumitor bunuri”, a continuat liderul de la Casa Albă.

Comentariile au venit la câteva ore după ce trimisul său special, Steve Witkoff, a declarat că președintele rus “acceptă filosofia” condițiilor de încetare a focului și de pace ale lui Trump.

Witkoff a declarat pentru CNN că discuțiile cu Putin pe parcursul mai multor ore săptămâna trecută au fost “pozitive” și “bazate pe soluții”.

Dar emisarul președintelui Trump a refuzat să confirme atunci când a fost întrebat dacă cererile lui Putin includeau predarea forțelor ucrainene la Kursk, recunoașterea internațională a teritoriului ucrainean confiscat de Rusia ca fiind rusesc, limitarea capacității Ucrainei de a se mobiliza, oprirea ajutorului militar occidental și interzicerea forțelor străine de menținere a păcii.

La finele săptămânii trecute, secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov au discutat telefonic despre ”pașii următori” în negocierile care vizează pacea în Ucraina. De asemenea, consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz, a declarat că SUA manifestă ”un optimism precaut” cu privire la reușita unui acord de încetare a focului, deși președintele american Donald Trump a apreciat că discuțiile Washingtonului cu Putin au fost ”foarte bune și productive”.

Între timp, premierul britanic Keir Starmer a cerut sâmbătă ca “armele să tacă în Ucraina” și a declarat că puterile militare europene se vor întâlni joi, la Londra, în timp ce planurile de asigurare a unui acord de pace trec la o “fază operațională”.

Starmer a vorbit într-o conferință de presă în Downing Street, după o reuniune virtuală a “coaliției celor dispuși” pe care liderul britanic a convocat-o și la care au participat liderii instituțiilor Uniunii Europene, cei ai națiunilor europene, inclusiv României, ai NATO, Canadei, Ucrainei, Australiei și Noii Zeelande.

Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.

După această declarație, aliații europeni ai Ucrainei și SUA au precizat că mingea este în terenul Rusiei, dar au arătat că se îndoiesc de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina.

Economia mondială a dat dovadă de reziliență în 2024, dar apar unele semne de slăbiciune în contextul unei creșteri mai lente, al unei inflații persistente și al unui mediu politic incert, conform celor mai recente Perspective economice intermediare ale OCDE.

Perspectivele prevăd o încetinire a creșterii globale la 3,1% în 2025 și la 3,0% în 2026, cu diferențe importante între țări și regiuni.

🔴 LIVE NOW: OECD Interim #EconomicOutlook

Join OECD Secretary-General @MathiasCormann and OECD Chief Economist @santospereira_a for the OECD’s latest economic projections for 2025: https://t.co/wvywPjVBHw

— OECD ➡️ Better Policies for Better Lives (@OECD) March 17, 2025

Creșterea PIB-ului în Statele Unite este estimată la 2,2% în 2025, înainte de a încetini la 1,6% în 2026. În zona euro, se preconizează o creștere de 1,0% în 2025 și de 1,2% în 2026. Creșterea economică a Chinei ar urma să încetinească de la 4,8% în acest an la 4,4% în 2026.

Se preconizează că inflația va fi mai mare decât se aștepta anterior, deși va continua să se tempereze, pe măsură ce creșterea economică se domolește.

Inflația prețurilor serviciilor este în continuare ridicată, pe fondul piețelor forței de muncă restrânse, iar inflația prețurilor bunurilor a început să crească în unele țări, deși de la niveluri scăzute.

Inflația globală anuală în economiile G20 este estimată la 3,8% în 2025 și la 3,2% în 2026. Aceste previziuni au fost revizuite în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de perspectivele noastre economice din decembrie.

”Economia mondială a dat dovadă de o reziliență reală, creșterea rămânând constantă, iar inflația evoluând în sens descendent. Cu toate acestea, au apărut unele semne de slăbiciune, determinate de incertitudinea politică crescută. Creșterea constrângerilor comerciale va contribui la creșterea costurilor atât pentru producție, cât și pentru consum. Rămâne esențial să se asigure un sistem comercial internațional bine funcțional, bazat pe norme, și să se mențină piețele deschise”, a declarat Mathias Cormann, secretarul general al OCDE.

Perspectivele evidențiază o serie de riscuri, începând cu îngrijorarea că o mai mare fragmentare a comerțului ar putea afecta perspectivele de creștere la nivel mondial.

Perspectivele atrag, de asemenea, atenția asupra riscului de volatilitate macroeconomică. O recesiune neașteptată, o schimbare a politicilor sau o deviere de la traiectoria de dezinflație proiectată ar putea declanșa corecții pe piață, ieșiri semnificative de capital și fluctuații ale cursului de schimb, în special pe piețele emergente. Nivelurile ridicate ale datoriei publice și evaluările ridicate ale activelor sporesc și mai mult aceste riscuri.

Având în vedere aceste provocări, OCDE evidențiază principalele priorități de politică: băncile centrale ar trebui să rămână vigilente, având în vedere incertitudinea crescută și potențialul creșterii costurilor comerciale de a accentua presiunile asupra prețurilor; cu condiția ca anticipațiile privind inflația să rămână bine ancorate, iar tensiunile comerciale să nu se intensifice în continuare, reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui să continue în economiile în care se preconizează că inflația subiacentă se va tempera, iar creșterea cererii agregate este redusă.

OCDE recomandă ”măsuri fiscale decisive pentru a asigura sustenabilitatea datoriei, pentru a păstra o marjă de manevră pentru a reacționa la șocurile viitoare și pentru a genera resurse care să facă față presiunilor iminente mari asupra cheltuielilor. Sunt necesare eforturi mai susținute pentru realocarea cheltuielilor către activități care sprijină creșterea pe termen lung, în cadrul unor traiectorii credibile de ajustare pe termen mediu adaptate la circumstanțele specifice fiecărei țări”.

”Având în vedere că, în general, producția potențială a scăzut atât în economiile avansate, cât și în cele emergente de la criza financiară mondială, sunt necesare reforme structurale ambițioase. Guvernele trebuie să adopte reforme care să îmbunătățească productivitatea și să stimuleze adoptarea de noi tehnologii prin stimularea concurenței pe piață și prin eliminarea sarcinilor excesive de reglementare care apasă asupra întreprinderilor”, mai arată raportul.

Îmbunătățirea educației și a dezvoltării competențelor și reducerea constrângerilor de pe piețele forței de muncă și ale produselor care împiedică investițiile și mobilitatea forței de muncă vor fi esențiale, consideră OCDE, care apreciază că inteligența artificială (AI) prezintă o oportunitate unică de a relansa productivitatea.