Jean-Claude Juncker și Klaus Iohannis, mesaj la unison: ”Statul de drept nu este temă de compromis în Europa” / ”Statul de drept din România nu este negociabil”

Statul de drept nu este o temă de compromis în Uniunea Europeană, a afirmat președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, în cadrul unei conferințe de presă cu președintele Klaus Iohannis, în care șeful statului a adăugat la rândul său că ”statul de drept din România nu este negociabil”.

Respectarea absolut necesară a statului de drept. Este vorba că Europa este făcut și din compromisuri, dar nu trebuie să existe compromisuri pe aspectele esențiale. Aceste aspecte esențiale dacă s-ar da această aministie. Ar fi un pas înapoi”, a spus Juncker, la Palatul Cotroceni, după ce a participat împreună cu Colegiul Comisiei Europene la o reuniune cu președintele Klaus Iohannis, în contextul exercitării de către România a președinției Consiliului UE.

Pe același subiect, președintele Klaus Iohannis a transmis o poziție detaliată și fermă.

Pentru mine, statul de drept din România nu este negociabil (…) Voi rămâne la această opinie. Discuția pe legile justiției și pe coduri din România, este o discuție complicată. (…) Sper să existe înțelepciunea de a duce această discuție spre un final care este conform nu numai cu așteptările mele, ci cu ale românilor, cu așteptările exprimate de Comisia de la Veneția și de GRECO. Noi nu putem în România să construim un sistem de justiție care nu este compatibil cu celelalte sisteme de justiție din Europa. Prin aderarea la Uniunea Europeană, ne-am dorit să fim parte a unui spațiu de valori. (…) Acest spațiu de valori cuprinde și regulile și principiile. Eu nu am de gând să fac în niciun fel rabat de la aceste valori și principii. (…) Această discuție nu îmbunătățește imaginea României (…) În ce privește afacerile europene, eu sunt convins că vom găsi împreună cu Guvernul abordările potrivite pentru a atinge obiectivele pe care ni le-am propus în timpul acestei președinții de șase luni la Consiliul Uniunii Europene. Problemele de politică internă nu trebuie să afecteze demersurile pe care le facem în cadrul președinției și acest lucru cred că a fost foarte bine înțeles de toate părțile”, a spus șeful statului.

Reamintim că situația din domeniul justiției, a luptei împotriva corupției și al statului de drept a reprezentat motiv de dispută între puterile de la București, majoritatea parlamentară și președintele Klaus Iohannis, dar și între puterea legislativo-executivă și instituțiile Uniunii Europene.

În 2018, situația din România a fost discutată de două ori în Parlamentul European, ultima dezbatere, cea cu premierul Viorica Dăncilă, reflectându-se și printr-o rezoluție votată de Parlamentul European cu privire la România.

Potrivit textului rezoluției, legislativul european solicita, printre altele, ”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă.”

În aceeași zi în care a fost adoptată rezoluția – 13 noiembrie 2018 – Comisia Europeană a publicat cel mai dur raport MCV cu privire la România, din ultimii ani, în care țara noastră are opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

În context, situația statului de drept din România, inclusiv ca urmare a violențelor de la protestele din data de 10 august, a fost pe larg analizată în presa internațională. 

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, vineri, la Palatul Cotroceni pe preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și pe membrii Comisiei Europene în contextul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE.

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

România a marcat joi și vineri, la București, preluarea oficială a președinției Consiliului Uniunii Europene, într-o serie de evenimente care a debutat joi seara cu un concert la Ateneul Român la care au participat liderii instituțiilor UE – Jean-Claude Juncker, Donald Tusk și Antonio Tajani – și a continuat vineri cu întrevederi la nivel înalt ale Colegiului Comisiei Europene cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Viorica Dăncilă.

Vizita Colegiului Comisiei Europene la București, un moment ritualic săvârșit la începutul fiecărei președinții a Consiliului UE, este o premieră ce decurge din acest statut, iar ea vine în contextul în care președinția română și-a început activitatea oficial, gestionând prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale în care teme delicate precum avansarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual și combaterea dezinformării în Uniunea Europeană au strălucit pe agenda primului CAG prezidat de România prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.