Klaus Iohannis stabilește condițiile în care acceptă un consens politic în România: ”Nu sunt pregătit pentru nimic în lume să-mi cobor standardele în ceea ce priveşte statul de drept”

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis și-a încheiat marți vizita la Strasbourg, prilejuită de susținerea unui discurs și a unei dezbateri privind viitorul Europei cu membrii Parlamentului European, precizând care sunt condițiile în care va accepta un consens politic în România pe tema statului de drept și în contextul exercitării președinției Consiliului UE de la 1 ianuarie 2019.

Șeful statului a declarat că va colabora instituţional cu Guvernul pentru pregătirea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, punctând că acest fapt nu înseamnă că va avea standarde mai scăzute în ceea ce priveşte reforma justiţiei.

FOTO: Administrația Prezidențială

În ceea ce mă priveşte, nu sunt pregătit pentru nimic în lume să-mi cobor standardele în ceea ce priveşte statul de drept sau justiţia din România. Statul de drept trebuie să rămână statul de drept, justiţia trebuie să rămână independentă, iar democraţia din România nu poate fi atacată sub nicio formă. Este poziţia mea orice s-ar întâmpla”, a spus Iohannis, răspunzând unei întrebări la conferința comună de presă cu președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

Șeful statului a evidențiat că toată lumea din România înţelege importanţa unei Preşedinţii de succes a Consiliului UE.

”Eu sunt pregătit şi se pare şi Guvernul este pregătit să lucrăm, să colaborăm în vederea Preşedinţiei şi va fi una de succes, dar acest lucru nu înseamnă absolut deloc că eu voi avea standarde mai scăzute în ceea ce priveşte reforma justiţiei. Vom avea în continuare o dezbatere aprinsă în România pe această temă, dar Preşedinţia, pe de altă parte, va fi una decentă, una de succes şi pe acest capitol vom avea o cooperare instituţională”, a mai precizat președintele.

Anterior, Iohannis s-a referit și la rezoluția care ar urma să fie adoptată în Parlamentul European după dezbaterea referitoare la statul de drept în România, precizând că este neobișnuită întrucât măsura este luată cu o lună înainte de preluarea președinției Consiliului UE, dar admițând totodată că decizia aparține legislativului european.

Reamintim că sesiunea plenară de la Strasbourg la care președintele Klaus Iohannis a dezbutut cu eurodeputații a fost a doua plenară la rând în care România este reprezentată în plenul Parlamentului European, după ce pe 3 octombrie, membrii PE au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă situația democrației și a statului de drept în România.

Președintele Klaus Iohannis a susținut marți cel mai important discurs politic de reprezentare europeană și externă a României din mandatul său. Șeful statului s-a aflat, în premieră, la tribuna Parlamentului European de la Strasbourg, acolo unde a prezentat, într-o alocuțiune urmată de o dezbatere cu membrii legislativului european, viziunea României privind viitorul Europei. Iohannis a devenit, astfel, al unsprezecelea şef de stat sau de guvern care dezbate viitorul Europei cu deputaţii europeni.

Urmăriți și 

CORESPONDENȚĂ LIVE VIDEO&TEXT | Klaus Iohannis, în premieră la tribuna Parlamentului European. Președintele prezintă marți viziunea României privind viitorul Europei

Până în prezent au avut loc zece dezbateri din seria celor organizate între șefii de stat sau de guvern și deputați, privind viitorul Uniunii Europene, după participarea premierului irlandez Leo Varadkar (17 ianuarie), premierului croat Andrej Plenkovic (6 februarie), premierului portughez Antonio Costa (14 martie), președintelui francez Emmanuel Macron (17 aprilie), premierului belgian Charles Michel (3 mai), premierului Luxemburgului, Xavier Bettel (29 mai), premierului Olandei, Mark Rutte (13 iunie), premierului Poloniei, Mateusz Morawiecki (4 iulie), premierului Greciei, Alexis Tsipras (11 septembrie) și a premierului Estoniei, Juri Ratas (3 octombrie).

În următoarele luni vor mai avea loc dezbateri cu: cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi prim-ministrul din Danemarca, Lars Løkke Rasmussen în noiembrie; prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, în decembrie; prim-ministrul Finlandei, Juha Sipilä, în ianuarie 2019 şi prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte în februarie, anul viitor.

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.