Liderii din 18 țări, între care președinții SUA, Franței și României, au dat publicității joi o declarație comună prin care fac un apel pentru eliberarea imediată a tuturor ostaticilor din Fâșia Gaza.

“Solicităm eliberarea imediată a tuturor ostaticilor deținuți de Hamas în Gaza de peste 200 de zile. Printre aceștia, se află și propriii noștri cetățeni. Soarta ostaticilor și a populației civile din Gaza, care sunt protejate prin dreptul internațional, este o preocupare internațională”, se arată în declarația difuzată deopotrivă de Palatul Cotroceni și Casa Albă și semnată de liderii din România, Argentina, Austria, Brazilia, Bulgaria, Canada, Columbia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Serbia, Spania, Thailanda, Regatul Unit și Statele Unite.

Liderii subliniază că acordul propus pentru eliberarea ostaticilor ar aduce o încetare a focului imediată și prelungită în Gaza, care ar facilita o creștere a asistenței umanitare suplimentare necesare care va fi livrată în toată Gaza, și ar duce la încheierea credibilă a ostilităților.

“Locuitorii din Gaza vor putea să se întoarcă la casele și pământurile lor, cu pregătiri în prealabil pentru a li se asigura adăpost și provizii umanitare”, se arată în declarația citată.

“Susținem cu tărie actualele eforturi de mediere pentru a aduce acasă cetățenii noștri. Reiterăm apelul către Hamas să elibereze ostaticii și să punem capăt acestei crize, astfel încât să ne putem concentra cu toții pe eforturile noastre comune de a aduce pacea și stabilitatea în regiune”, conchid liderii țărilor menționate.

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a avut joi o întâlnire cu ministrul Justiției din Republica Moldova, Veronica Mihailov-Moraru, pe care a asigurat-o că ”poate conta pe sprijinul României în implementarea reformelor asumate în Justiție și a luptei împotriva corupției”.

În cadrul întâlnirii a participat și ministrul Justiției din țara noastră, Alina Gorghiu.

”România încurajează un ritm susținut al reformelor din Justiție, derulate acum peste Prut. Este un domeniu esențial pentru avansarea agendei europene, așteptările fiind ridicate atât din partea Comisiei de la Bruxelles, cât și din partea societății”, a menționat Ciucă într-un mesaj publicat pe Facebook.

La rândul său, ministrul Alina Gorghiu a anunțat că instituția pe care o conduce va furniza Chișinăului ”experți pentru aderarea la UE”.

De asemenea, există eforturi de ambele maluri ale Prutului pentru ”a organiza anul acesta cel de-al treilea Forum de Justiție România-Republica Moldova” unde cele două părți își propun un nou Plan de Acțiune în domeniul justiției.

”Vom analiza oportunitatea înființării unui post de magistrat de legatură al României în Republica Moldova. Avem un volum mare de cereri de asistența juridică. Aproape 250 de dosare doar în 2023, fără să luăm în considerare corespondență intermediară. Dacă le adăugăm și pe acelea, ne apropiem de 1000 de dosare. Cooperarea noastră trebuie să se extindă și între sistemele noastre penitenciare și în domeniul probațiunii. Avem protocoale de colaborare care vor fi actualizate. Mâine, vom merge și la Penitenciarul Mioveni pentru a vedea condițiile din penitenciarele românești”, a mai anunțat Gorghiu în urma întâlnirii pe care a avut-o în cursul acestei zile cu omologul din Republica Moldova.

Discuțiile de astăzi fac parte dintr-un dialog permanent pe care Bucureștiul și Chișinăul îl au cu privire la parcursul european al Republicii Moldova.

Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE, dând curs apelului lansat de președintele Klaus Iohannis.

În aceeași zi, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană a țării, în care își arată convingerea că doar aderarea la UE va asigura viitorul Republicii Moldova în calitate de țară suverană, neutră, integră și democratică, iar calea ireversibilă de integrare și aderare la UE reprezintă un proiect de prioritate națională.

Îndemnul liderilor UE vine după ce Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.

Amintim că la 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de  țară-candidată la UE, urmând ca această călătorie să ajungă într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023,  când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

O nouă oprire va fi și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, anunțat de președinta Maia Sandu. Consultarea cetățenească ce va avea loc, cel mai probabil, în luna octombrie, urmărește să introducă în Constituție obiectivul de integrare europeană a țării astfel încât niciun politician să nu-l mai deturneze. 

UE și China au convenit asupra unei foi de parcurs comune pentru cooperarea în domeniul economiei circulare. Această foaie de parcurs definește acțiunile pe care atât UE, cât și China le vor întreprinde pentru a le pune în aplicare până în 2024 în temeiul Memorandumului de înțelegere UE-China privind economia circulară.

Acțiunile prezentate în foaia de parcurs se concentrează asupra materialelor plastice, inclusiv asupra negocierilor în curs de desfășurare pentru un tratat global privind materialele plastice, dar și asupra lanțurilor valorice ale bateriilor și asupra refabricării.

„Tranziția către economia circulară este o provocare globală și necesită schimbări majore în toate țările din întreaga lume. Prin această foaie de parcurs, continuăm colaborarea noastră fructuoasă cu China pentru a impulsiona economia circulară și a crea noi oportunități pentru o producție și un consum mai durabile. Un angajament mai strâns și continuu cu China este esențial pentru a realiza nu numai economia circulară, ci și alte ambiții comune în materie de mediu“, a declarat comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Primul atelier de lucru privind tranziția către o economie circulară pentru materialele plastice în UE și China este planificat pentru luna mai 2024. În cadrul acestuia se vor discuta mai detaliat aspecte legate de proiectare și de abordarea ciclului de viață în cadrul economiei circulare, de măsurile UE și China privind materialele plastice de unică folosință și de cele mai recente evoluții privind materialele plastice biobază, biodegradabile și compostabile. În cursul anului 2024 vor urma ateliere de lucru privind lanțurile valorice ale bateriilor și refabricarea.

Foaia de parcurs comună a fost convenită în marja Forumului Mondial al Economiei Circulare, între directorul general pentru Mediu al Comisiei Europene și vicepreședintele Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă din China. Aceasta va fi revizuită în cadrul următorului dialog la nivel înalt privind economia circulară.