Sondajul publicat astăzi relevă o tendință pozitivă, ascendentă în ceea ce privește principalii indicatori electorali, cu doar câteva săptămâni înainte de votul din iunie. Interesul pentru alegeri, cunoașterea datei alegerilor, precum și probabilitatea de a vota sunt toate în creștere de la ultimul sondaj din toamna anului 2023. Creșterile sunt semnificative în comparație cu sondajul din primăvara anului 2019 (cu trei luni înainte de alegerile europene anterioare).

60% dintre cetățenii europeni declară că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (+3 puncte procentuale față de toamna anului 2023 și +11 puncte procentuale în comparație cu februarie/martie 2019). 71% spun că este probabil să voteze (7-10 pe o scară de la 1-10), reprezentând +3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023 și +10 puncte procentuale în comparație cu februarie/martie 2019. Rezultatele sondajului sugerează că cetățenii UE sunt foarte conștienți de importanța alegerilor în contextul geopolitic actual, opt din zece respondenți (81%) fiind de acord că votul este și mai important acum.

În ceea ce privește respondenții din România, 60% dintre aceștia afirmă că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (la fel ca în toamna anului 2023 și cu 11 puncte procentuale mai mult față de februarie/martie 2019). 74% dintre cetățenii români spun că este probabil să voteze la următoarele alegeri europene (55% dintre români spuneau că este probabil să voteze înainte de alegerile din 2019), iar 68% cred că votul este mai important în actualul context geopolitic.

“Europenii sunt conștienți de faptul că mizele acestui tur de scrutin sunt mari și că votul este și mai important în contextul geopolitic actual. Îi îndemn pe cetățenii noștri să voteze la viitoarele alegeri europene, să consolideze democrația europeană și să modeleze viitorul Europei”, a declarat, în context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, citată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La finalul acestei legislaturi, 81% dintre cetățenii UE (80% dintre cetățenii din România) au o imagine pozitivă sau neutră față de Parlamentului European, în timp ce doar 18% au o imagine negativă (19% dintre respondenții români). În plus, majoritatea din UE (56%) ar dori ca PE să joace un rol mai important, în timp ce numai 28% ar dori să vadă contrariul, iar 10% ar păstra rolul Parlamentului European așa cum este în prezent.

Președinta Metsola a adăugat că “Parlamentul și Uniunea Europeană au obținut rezultate fără precedent în ultimii ani. Ne-am confruntat cu circumstanțe și provocări excepționale, dar am devenit și mai puternici și mai uniți. Parlamentul a fost și va continua să fie vocea și avocatul cetățenilor în UE.”

Cetățenii europeni ar dori ca lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%), precum și sprijinirea sănătății publice (32%) să fie principalele chestiuni discutate în timpul campaniei electorale. Sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă, precum și apărarea și securitatea UE se află pe locul al treilea în rândul cetățenilor europeni (la 31%).

Temele indicate de cetățenii români pentru această campanie electorală sunt, în ordine: sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%) și lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (33%).

Importanța pe care cetățenii o acordă apărării și securității UE a crescut pe parcursul legislaturii parlamentare, în special având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, apărarea și securitatea UE se menționează ca primă prioritate a campaniei electorale în nouă țări, cu cele mai mari rezultate în Danemarca (56%), Finlanda (55%) și Lituania (53%).

De asemenea, privind spre viitor, cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial, urmate de aspectele energetice și securitatea alimentară/agricultura (ambele cu 30 %).

Pentru cetățenii români, UE ar trebui să se concentreze pe apărare și securitate (33%), pe securitatea alimentară/agricultură (31%) și pe competitivitate, economie și industrie (29%) pentru a își întări poziția în plan global.

În timp ce patru din zece cetățeni europeni spun că rolul UE a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas același, iar 22% spun că s-a diminuat. La nivel național, majoritatea cetățenilor din 15 țări consideră că rolul UE în lume a devenit mai important de-a lungul anilor, proporțiile ajungând la 67 % în Suedia, 63% în Portugalia și 60% în Danemarca. Între timp, cetățenii sloveni și cehi sunt cei mai susceptibili să spună că rolul UE a devenit mai puțin important (32% și, respectiv, 30%).

În cazul României, 35% dintre respondenți cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas la fel, în timp ce 27% spun că rolul UE s-a diminuat.

Aproape trei sferturi dintre cetățeni europeni (73%, + 3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023) afirmă că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, incluzând o cincime (20%) pentru care au un impact „foarte mare”. 65% dintre cetățenii din România au răspuns că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor. În plus, marea majoritate a europenilor afirmă că țara lor beneficiază de apartenența la UE (71%). 65% dintre cetățenii din România afirmă că țara a beneficiat de apartenența la UE.

Rezultatele complete pot fi găsite aici.

Context

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2024 a fost realizat de agenția de cercetare Verian (anterior Kantar) între 7 februarie și 3 martie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26,411 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Legislația prevede așa-numitele „contracte pentru diferență” sau scheme echivalente cu aceleași efecte, pentru a încuraja investițiile în energie. Într-un contract pentru diferență, o autoritate publică compensează producătorii de energie în cazul în care prețurile de pe piață scad prea mult, dar colectează plăți de la aceștia în cazul în care prețurile sunt prea mari. Utilizarea contractelor pentru diferență va fi permisă în toate investițiile noi în producția de energie electrică, fie din surse regenerabile, fie din energie nucleară.

Textul stabilește un mecanism de declarare a unei crize a prețurilor energiei electrice. În cazul existenței unor prețuri foarte ridicate și în anumite condiții, UE poate declara o criză regională sau la nivelul UE a prețurilor energiei electrice, permițând statelor membre să ia măsuri temporare pentru a stabili prețurile la energie electrică pentru IMM-uri și marii consumatori industriali de energie.