Președintele Comisiei Europene: Avem divergențe cu România privind statul de drept, dar ele nu țin de președinția română a Consiliului UE

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a reafirmat miercuri existența unor divergențe între executivul european și puterea de la București privind situația statului de drept, însă a ținut să precizeze că aceste aspecte țin de relația bilaterală instituțională și nu de dimensiunea președinției României la Consiliul UE.

Cred că se întâlnesc în foarte multe puncte programul Comisiei Europene cu cel al Guvernului României. Mai există unele divergențe în ceea ce privește evoluția statului de drept. Am discutat acest lucru, dar el nu ține de președinția română a Consiliului, ci de relația bilaterală dintre România și Comisia Europeană. Rămân convins că înainte de sfârșitul mandatului acestei Comisii vom fi primit România ca nou membru al spațiului Schengen”, a spus Juncker, în cadrul unei conferințe comune de presă cu premierul Viorica Dăncilă și cu comisarul pentru politică regională, Corina Crețu.

Declarațiile de presă au survenit ulterior întâlnirii uzuale între Colegiul Comisiei Europene și Guvernul statului membru care urmează să preia președinția Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și Jean-Claude Juncker, după întâlnirea cu cabinetul Dăncilă: ”Guvernul României este pregătit. Președinția română o să aibă loc într-un moment crucial al devenirii europene”

De altfel, întrevederea dintre Comisia Europeană și Guvernul României survine într-un moment delicat, nu doar cel generat de contextul evoluțiilor la nivelul UE, ci și în cadrul relațiilor dintre București și Bruxelles.

Aceasta a fost prima reuniune la nivel înalt după ce instituțiile Uniunii Europene, îndeosebi Comisia Europeană și Parlamentul European, au adoptat recent poziții dure cu privire la situația statului de drept în țara noastră și acțiunile Guvernului și Parlamentului în acest sens.

Pe 13 noiembrie, Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România în care abordează chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

În aceeași zi, Comisia Europeană a publicat cel mai dur raport MCV pentru România din ultimii ani, în care țara noastră are opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

Dincolo de poziționările instituționale, mai mulți oficiali europeni au criticat evoluțiile politice de la București. Cel mai vechi membru al Parlamentului European, germanul Elmar Brok, a cerut activarea articolului 7 împotriva României, iar anterior, în multiple rânduri, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, și comisarul european pentru justiție, Vera Jourova, au adoptat poziții îngrijorătoare.

Recent, și candidatul PPE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, a precizat că deciziile puterii de la București nu au oferit o bună imagine pentru momentul când România preia preşedinţia Consiliului UE.

România va asuma în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, în premieră, Președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene, într-o perioadă marcată de finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din UE, avansarea negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, summit-ul de la Sibiu de la 9 mai 2019 dedicat viitorului UE și alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019.

Cei patru piloni tematici care vor sta la baza agendei de lucru a Președinției României la Consiliul UE vizează „Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune”.

Motto-ul Președinției României va fi „Coeziunea, o valoare comună europeană“.

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.