Guvernul ceh face apel la UE să salveze, măcar parțial, postul Radio Europa Liberă, care din 1995 are sediul la Praga, după ce președintele american Donald Trump a decis vineri, printr-un decret, practic să desființeze Agenția SUA pentru Media Globale, care, printre altele, finanța și RFE/RL și Vocea Americii, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Este în interesul Europei ca aceste transmisii să continue”, a susținut duminică ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky. ”Reducerea la tăcere a RFE/RL și a Vocii Americii, a căror funcționare va fi restrânsă, nu va fi o pierdere doar pentru oamenii care nu trăiesc în libertate, ci și pentru toți cei care cred în democrație”, a adăugat pe rețelele de socializare ministrul ceh.

La rândul său, Comisia Europeană a estimat luni că de pe urma destructurării agenției federale americane ce finanța Vocea Americii și Radio Europa Liberă ar putea ”profita adversarii comuni” ai UE și SUA.

Trump a semnat vineri un ordin executiv pentru a reduce la minimum funcțiile mai multor agenții, inclusiv Agenția Statelor Unite pentru Media Globale (USAGM,) care supraveghează mass-media, inclusiv Vocea Americii, RFE/RL, Biroul de radiodifuziune din Cuba, Postul Radio Asia Liberă și Rețelele de radiodifuziune din Orientul Mijlociu, informează Politico Europe.

”Anularea acordului de subvenționare Radio Free Europe/Radio Liberty va fi un cadou uriaș pentru inamicii Americii”, a declarat sâmbătă președintele și directorul general al RFE/RL, Stephen Capus.

Vocea Americii și RFE/RL sunt desemnate drept organizații străine indezirabile de către Rusia.

Radio Free Asia este de așteptat să înceapă să concedieze o parte din personalul său în următoarele zile, a relatat vineri Politico.

Reporteri fără Frontiere, organizație internațională neguvernamentală, a afirmat răspicat că „condamnă decizia ca fiind o abatere de la rolul istoric al Statelor Unite ca apărător al libertății de informare”. ONG-ul a făcut apel la ”Congresul SUA și la comunitatea internațională să ia măsuri împotriva acestei măsuri fără precedent”.

Administrația Trump a acuzat fără temei presa afectată că este părtinitoare.

Decizia ”va asigura faptul că plătitorii de taxe nu vor mai plăti pentru propaganda radicală ”, menționat sâmbătă Casa Albă într-o declarație.

Vocea Americii a fost creată în 1942 și emite la nivel mondial. Carta sa din 1976 spune că „interesele pe termen lung ale Statelor Unite sunt apărate prin comunicarea directă cu popoarele lumii”. Legile din anii 1990 și 2010 au protejat Vocea Americii de intervenția oficialilor guvernului SUA.

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, anunță că noul pachet de sprijin al UE pentru Ucraina este în lucru, fiind „mai multe detalii care trebuie puse la punct”. 

Referitor la noul pachet de ajutor european pentru Ucraina, vicepreședinta Comisiei Europene a informat jurnaliștii astăzi, 17 martie, că „există un sprijin politic larg pentru această inițiativă”, „dar sunt multe detalii care trebuie puse la punct, deoarece există și miniștrii apărării care trebuie să aibă un cuvânt de spus – și avem o reuniune a miniștrilor apărării.”

Kaja Kallas a reamintit că lucruruile trebuie să se deruleze într-un ritm rapid: „Dar este important că Consiliul [European] a spus că trebuie să ne mișcăm rapid și asta este ceea ce facem.”

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a propus furnizarea unei asistențe cuprinse între 20 și 40 de miliarde de euro în acest an pentru Ucraina, cu contribuții bazate pe puterea economică a fiecărui stat membru, potrivit Agerpres.

Pentru a evite potențiale veto-uri, participarea ar urma să fie voluntară, potrivit unui proiect consultat de DPA.

Reamintim că Ucraina urmează să primească aproximativ 3,5 miliarde de euro, după ce Consiliul UE a aprobat azi, 17 martie, o a treia plată de granturi și împrumuturi nerambursabile pentru Ucraina în cadrul Facilității pentru Ucraina. Obiectivul principal al Facilității este de a sprijini stabilitatea macrofinanciară a Ucrainei și recuperarea, reconstrucția și modernizarea acesteia.

Este timpul ca întregul continent să aloce mai mulți bani pentru apărare, a declarat luni ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, într-un mesaj aparent adresat țărilor din sudul Europei, care cheltuiesc mai puțin, informează Politico. 

Budrys a declarat că „acum avem instrumentele și avem nevoie de voință politică pentru a ne crește cheltuielile de apărare”, referindu-se la planul Comisiei Europene de a trimite împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro guvernelor naționale pentru a le ajuta să crească cheltuielile militare.

„Este timpul să devenim serioși. Considerăm că sunt instrumente utile, nu doar pentru o parte a Uniunii Europene, ci pentru întreaga uniune. Dacă doar nordicii, balticii sau alte părți … își vor spori apărarea, nu va funcționa”, a declarat el jurnaliștilor înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe la Bruxelles.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat săptămâna trecută că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor. 

Lituania, care se învecinează cu Belarus, aliat al Kremlinului, și cu exclava rusă Kaliningrad, s-a angajat să aloce între 5% și 6% din PIB-ul său pentru apărare de anul viitor până în 2030. Polonia vecină va cheltui 5 % din PIB pentru apărare în acest an – cel mai mare procent din NATO. Și Letonia a anunțat că va spori cheltuielile pentru apărare la cel puțin 4% din PIB în 2026 și creșterea va continua până la 5% în anii următori. 

Cu toate acestea, în sud, Italia va cheltui 1,57% din PIB pentru apărare în 2025, iar Spania 1,28%; Madridul militează în prezent pentru o definiție mai largă a cheltuielilor de apărare, care să includă securitatea cibernetică, lupta împotriva terorismului și eforturile de combatere a schimbărilor climatice.

Citiți și: Antonio Costa îi convoacă pe liderii UE la summitul Consiliului European axat pe competitivitate, apărare și Ucraina. Va avea loc o primă dezbatere privind viitorul buget pe termen lung