Connect with us

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis, la Berlin: Am propus crearea unei agenţii europene de combatere a terorismului

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la Berlin, că a propus în cadrul întâlnirii cu cancelarul german Angela Merkel, premierul belgian Charles Michel şi cu premierul luxemburghez Xavier Bettel crearea unei agenţii europene de combatere a terorismului.

Transcrierea declaraţiei de presă, redată de Administrația Prezidențială:

„Bună ziua!

Bine ați venit la această întâlnire. Astăzi am participat, aici, la Berlin, la o reuniune de lucru cu doamna Cancelar al Republicii Federale Germane, Angela Merkel. La întâlnire au participat, de asemenea, Prim-ministrul belgian, domnul Charles Michel, și Prim-ministrul luxemburghez, domnul Xavier Bettel.

Foto: Administrația Prezidențială

Foto: Administrația Prezidențială

Această întâlnire face parte dintr-un mai amplu proces de consultare între liderii europeni, o consultare care, cel puțin în prima fază, vine să pregătească întâlnirea informală de la Bratislava de săptămâna viitoare. În realitate, este o serie de întâlniri foarte bune, care, așa credem noi, vor permite să ajungem chiar la o strategie pentru viitorul Uniunii Europene.

Evident că, pentru întâlnirea de la Bratislava, ne-au preocupat discuțiile în jurul Brexit-ului, în jurul migrației, în jurul securității interne și externe, chestiuni care sunt nu doar în atenția liderilor, ci sunt chestiuni care preocupă pe toată lumea în Uniunea Europeană.

Referitor la Brexit, și în continuare o să mă refer mai mult la ceea ce am spus eu, punctul meu, punctul nostru de vedere, fiindcă a fost o întâlnire informală și nu este cazul să prezint punctele de vedere prezentate de ceilalți. Legat de Brexit, am subliniat că este foarte important să nu se înceapă negocieri înainte de declanșarea articolului 50 și că aceste negocieri trebuie să se poarte de către Uniunea 27 cu Marea Britanie. Evident că Marea Britanie trebuie să rămână un partener important și pentru noi. Pentru mine, ca Președintele României, există acolo chestiuni specifice, care sunt importante și vor fi ca miezul negocierilor noastre – de exemplu, soarta românilor din Marea Britanie.

În ce privește discuția mai largă despre crizele prin care trece Uniunea Europeană, despre viitorul Uniunii Europene, am subliniat că este foarte important ca cei 27 să rămână uniți. Este foarte important să construim în continuare o Uniune puternică. Doar așa vom putea să facem față crizelor actuale și crizelor care, fără îndoială, vor veni încă în viitor. În același fel, am subliniat că Uniunea trebuie să acționeze în așa fel încât să redea încrederea cetățenilor europeni în Uniune și încrederea partenerilor externi în Uniune.

Este, evident, nevoie de o relansare a proiectului european. Avem nevoie de o Uniune mai puternică, mai flexibilă sau, dacă vreți, foarte condensat, o Uniune mai bună. Trebuie să fim ca și Uniune capabili să răspundem solicitărilor de bază.

Pe oricine întrebăm ce așteaptă de la Uniunea Europeană, în fond, o să ne răspundă că așteaptă prosperitate și securitate. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le livreze Uniunea. Pentru asta, e nevoie de soluții inovatoare, este nevoie de o Uniune puternică și performantă, este nevoie de viziune pentru viitor, în același timp cu rezultate palpabile, soluții practice.

Am pledat pentru soluții comune în toate conjuncturile, începând de la Brexit, la criza migrației, la criza economică, la chestiunea suveranității, toate aceste lucruri trebuie rezolvate împreună. Trebuie să avem grijă să nu apară falii în Uniunea Europeană.

Pentru România, și am subliniat acest lucru, o Uniune puternică și o integrare mai profundă a României în Uniunea Europeană, rămâne obiectiv strategic național. Este foarte important să vedem ce s-a realizat deja în Uniunea Europeană prin Uniunea Europeană. Adevărul este că cetățenilor europeni, cetățenilor din țările care sunt în Uniunea Europeană, nu le-a mers niciodată așa de bine ca acum. Evident, avem probleme, sunt grupuri defavorizate. Sunt și la noi, începe anul școlar, sunt comune unde școlile arată jalnic, sunt nenumărate probleme.

Dar, în ansamblu, Uniunea Europeană a însemnat un progres imens pentru cetățenii Uniunii Europene și aceste lucruri trebuie spuse. Pentru a putea continua, pentru a merge într-o dezvoltare pozitivă este nevoie, printre altele, și de o creștere a transparenței și creșterea legitimității instituțiilor europene.

De foarte multe ori când vorbim cu cetățeni sau cu reprezentanți, de exemplu, ai administrației locale, ni se spune că nu se înțelege ce se întâmplă în instituțiile europene. De multe ori este acuzată birocrația excesivă. Toate aceste lucruri trebuie să le auzim și trebuie să acționăm pentru înlăturarea palierelor administrative, acolo unde acest lucru este posibil.

Pentru asta, sigur că este nevoie și de o mai bună comunicare. Am constatat de multe ori că rezultate sunt, proiecte bune ale Uniunii Europene sunt puse în practică. Proiecte europene sunt puse în practică în România, de exemplu, și se știe prea puțin despre aceste lucruri. În afară de acestea, comunicarea ar îmbunătăți net colaborarea între instituțiile europene și instituțiile naționale. Foarte multe neînţelegeri apar datorită lipsei de comunicare şi din păcate, câteodată, datorită lipsei de transparenţă.

Dacă vorbim despre o temă care este o temă centrală în toate dezbaterile naţionale, europene, şi vorbesc aici despre securitate, trebuie să vedem cele două aspecte – securitatea externă, şi aici vorbim despre întărirea controlului la graniţele exterioare ale Uniunii, şi despre securitatea internă, în special, sigur, prevenirea actelor de terorism, şi din păcate am avut prea multe astfel de acte.

Dacă vorbim despre acestea, deja ajungem într-o zonă unde am putut să constat că există un larg consens şi cu siguranţă, în viitorul apropiat vom avea măsuri foarte concrete care vin să îmbunătăţească situația în acest domeniu.

În cadrul întâlnirilor, am propus ca şi o măsură concretă, deocamdată este o propunere şi vom vedea cum va fi ea transpusă în practică, crearea unei agenţii europene de combaterea terorismului. Ar fi o măsură foarte concretă, care ar înlocui multiplele entități care se ocupă acum cu prevenirea actelor teroriste şi cred că ar putea realmente să crească nu numai securitatea propriu-zisă, ci şi sentimentul securităţii în interiorul Europei.

În ansamblu, consider că a fost o discuţie foarte bună.

Vă mulţumesc!”

.

NATO

Ambasadorul Franței, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: Cooperarea armatelor noastre pe flancul estic, dovada că relațiile franco-română nu au fost niciodată atât de puternice în NATO

Published

on

© Amabassade de France en Roumanie

Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Nicolas Warnery, a transmis, vineri, un mesaj de felicitare cu prilejul aniversării a 20 de ani de la aderarea României la NATO, în care subliniază că ţara noastră este un aliat cu o contribuţie esenţială la securitatea şi stabilitatea Alianţei.

© Amabassade de France en Roumanie

“Felicitări României care celebrează astăzi 20 de ani de la aderarea la Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord. Franţa s-a implicat semnificativ pentru ca România să atingă acest obiectiv”, a transmis ambasadorul francez, țara pe care o reprezintă diplomatic fiind națiunea-lider a grupului de luptă al NATO de pe teritoriul România, care va fi ridicat în 2025 la nivel de brigadă.

“În prezent, România este un aliat care are o contribuţie esenţială la securitatea şi stabilitatea Alianţei. Relaţiile franco-române nu au fost niciodată atât de puternice în cadrul NATO, dovadă fiind excelenta cooperare a celor două armate ale noastre în contextul consolidării flancului estic. La mulţi ani!”, a spus Nicolas Warnery, în comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Continue Reading

NATO

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

Published

on

© Administrația Prezidențială

NATO este cea mai importantă şi puternică organizaţie politică şi de securitate din istorie, iar relevanţa sa este cu atât mai mare în contextul extrem de complex pe care îl traversăm, a transmis, vineri, preşedintele Klaus Iohannis, la celebrarea a 20 de ani de la aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

“Cu două decenii în urmă, ceremonia depunerii instrumentului de ratificare, la Washington, şi apoi arborarea drapelului naţional la sediul NATO de la Bruxelles au marcat fără echivoc reintegrarea României în familia transatlantică, de care ţara noastră este legată prin ataşamentul ferm faţă de valorile care stau la baza Alianţei: democraţia, libertăţile individuale, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept”, a remarcat preşedintele Iohannis. 

În cei 20 de ani de la aderarea României, “numărul crizelor internaţionale de securitate s-a înmulţit semnificativ, culminând cu războiul de agresiune ilegal, ilegitim şi neprovocat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”, a subliniat șeful statului, într-un mesaj transmis de Palatul Cotroceni.

Iohannis, candidat pentru funcția de secretar general al NATO, a amintit că din 2004 ţara noastră a contribuit la toate eforturile Alianţei de asigurare a securităţii şi a prosperităţii statelor membre.

“Pentru România, apartenenţa la NATO, la Uniunea Europeană şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă pilonii apărării şi ai dezvoltării noastre economice”, a spus el.

Potrivit lui Iohannis, aniversarea marchează şi “rolul important pe care România l-a avut în consolidarea securităţii şi promovarea stabilităţii ca membru al NATO”.

“Ţara noastră a demonstrat că este un partener esenţial în dezvoltarea eforturilor de descurajare şi apărare ale Alianţei pe Flancul Estic, inclusiv prin operaţionalizarea scutului antirachetă de la Deveselu şi prin întărirea, alături de aliaţii din NATO, a securităţii la Marea Neagră”, a mai spus Klaus Iohannis.

De-a lungul timpului, a arătat el, România şi-a dovedit “statutul de important furnizor de securitate la nivel regional şi euroatlantic, contribuind la un număr semnificativ de misiuni şi operaţiuni NATO”.

“Astăzi, gândurile noastre se îndreaptă cu recunoştinţă către cei care au făcut sacrificiul suprem, apărând valorile care definesc Alianţa. Le aducem un omagiu celor care au căzut la datorie pentru securitate, pace şi protejarea democraţiei”, a mai punctat președintele.

Liderul de la Cotroceni a evocat angajamentul României, “continuu, susţinut şi dedicat”, care “subliniază convingerea fermă că unitatea, solidaritatea şi cooperarea sunt esenţiale pentru a contracara ameninţările şi provocările severe de securitate cu care ne confruntăm în prezent”.

“România va rămâne profund implicată în procesul de adaptare permanentă a NATO, astfel încât Alianţa să devină mai puternică, mai rezilientă şi mai bine pregătită pentru viitor”, a mai completat Iohannis.

Citiți și O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Continue Reading

NATO

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

Published

on

România este “un aliat pe deplin angajat în păstrarea valorilor NATO”, a afirmat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, într-un mesaj transmis cu ocazia celebrării a două decenii de la aderarea ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică în cadrul celui mai mare val de extindere din istoria Alianței.

El afirmă, în mesajul publicat de MApN, că NATO “va trece testul timpului, asigurând generaţiilor următoare libertatea şi securitatea”.

La momentul aderării, a subliniat ministrul, România “a primit cele mai solide garanţii de securitate, datorită apartenenţei la cea mai puternică alianţă politico-militară din lume şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic”.

În acest context, Tîlvăr a evocat rolul judecat de militarii români.

“Îi omagiem astăzi pe eroii care au căzut la datorie în teatrele de operaţii şi au devenit ancore în timp pentru generaţiile următoare. Totodată, îmi exprim respectul şi recunoştinţa pentru militarii răniţi în timpul acţiunilor de luptă, pentru veteranii din teatrele de operaţii, precum şi pentru personalul Ministerului Apărării Naţionale care a contribuit la evoluţia ţării noastre în cadrul Alianţei. Nu în ultimul rând, transmit mulţumiri militarilor români care participă, în prezent, la misiuni, operaţii şi exerciţii sub stindard NATO şi demonstrează că România nu este doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate alături de partenerii săi strategici”, afirmă ministrul român.

În acest context, el i-a menționat şi pe militarii ţărilor membre ale NATO dislocaţi pe teritoriul României, “care contribuie la asigurarea unei posturi de descurajare şi de apărare eficientă şi consolidată în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc estic”.

“Contribuţia aliaţilor noştri la asigurarea securităţii României constituie o dovadă puternică a solidarităţii şi coeziunii aliate, precum şi a capacităţii de apărare colectivă a NATO”, a spus Tîlvăr.

El a evidențiat că “statutul de membru al NATO este unul dintre pilonii fundamentali ai sistemului de apărare şi securitate din România, alături de statutul de membru al UE şi de parteneriatul strategic cu SUA”.

“Alianţa Nord-Atlantică împlineşte, anul acesta, 75 de ani de la înfiinţare. În cele şapte decenii şi jumătate de existenţă ale Alianţei, au fost perioade mai mult sau mai puţin frământate în plan securitar. Valorile NATO, transpuse în asigurarea păcii, libertăţii şi ataşamentului faţă de valorile democraţiei, sunt cele mai importante realizări ale acestei alianţe politico-militare”, a conchis Angel Tîlvăr. 

Citiți și O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO12 mins ago

Ambasadorul Franței, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: Cooperarea armatelor noastre pe flancul estic, dovada că relațiile franco-română nu au fost niciodată atât de puternice în NATO

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Volodimir Zelenski îi cere președintelui Camerei Reprezentanților să ”adopte rapid” ajutorul militar american ”vital” pentru Ucraina

U.E.2 hours ago

Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa

NATO2 hours ago

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

NATO3 hours ago

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

NATO3 hours ago

Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile

NATO3 hours ago

Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării

NATO3 hours ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO4 hours ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

ROMÂNIA21 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending