Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Reuniunea Consiliul European, la final. Liderii europeni au convenit că sunt necesare măsuri pentru protejarea sistemelor democratice ale UE și combaterea dezinformării, în contextul viitoarelor alegeri europene

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

UE va continua să își consolideze mijloacele de descurajare și reziliența față de amenințările hibride, cibernetice, dar și față de cele chimice, biologice, radiologice și nucleare, este precizat în comunicatul care anunță încheierea reuniunii Consiliului European, desfășurat în perioada 17-18 octombrie.

Foto: CaleaEuropeană.ro

Temele care au dominat agenda liderilor europeni care s-au întrunit în cele două zile la Bruxelles u fost migrația și securitaea internă, dar și chestiuni legate de politică externă.

I. Migrație – Directiva privind returnarea și consolidarea Frontex, măsuri de combatere a migrației ilegale 

Potrivit documentului amintit mai sus, Consiliul European a punctat necesitatea accelerării luptei împotriva rețelelor de introducere ilegală de persoane. ”Ar trebui înființat un grup operativ comun la Europol, în cadrul Centrului european privind introducerea ilegală de migranți. Comunicațiile online ale rețelelor de persoane care introduc ilegal migranți ar trebui să fie mai bine monitorizate și subminate. În acest sens, Consiliul este invitat să elaboreze până la sfârșitul lunii decembrie, cu sprijinul Comisiei, un set de măsuri cuprinzător și operațional”, este precizat în comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Astfel, pentru combaterea migrației ilegale, ”Consiliul European invită Parlamentul European și Consiliul să examineze cu prioritate propunerile recente ale Comisiei referitoare la Directiva privind returnarea, la Agenția pentru Azil și la poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european (Frontex), asigurând utilizarea optimă a resurselor și elaborând standarde minime comune în ceea ce privește supravegherea frontierelor externe, cu respectarea, în mod corespunzător, a responsabilității statelor membre.

”Acordurile de readmisie existente ar trebui să fie mai bine puse în aplicare, în mod nediscriminatoriu față de toate statele membre, și ar trebui încheiate noi acorduri și înțelegeri, concomitent cu crearea și

folosirea pârghiilor necesare prin recurgerea la toate politicile și instrumentele relevante ale UE, inclusiv la cele din domeniile dezvoltării, comerțului și vizelor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a pune în aplicare pe deplin Declarația UE-Turcia”, mai este menționat în comunicat.

II. Securitatea internă – protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și combaterea dezinformării, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri europene, un deziderat ce nu suferă amânare

În ceea ce privește securitatea internă, liderii europeni au salutat adoptarea ”noului regim de măsuri restrictive menite să abordeze amenințarea pe care o reprezintă armele chimice și așteaptă cu interes progrese rapide cu privire la includerea pe listă a persoanelor și entităților relevante”.

Făcând trimitere la atacurile cibernetice de la începutul lunii, de care Rusia se face vinovată, în viziunea liderilor occidentali, șefii de stat și de guvern și-au reafirmat ”hotărârea noastră comună de a consolida și mai mult securitatea internă a UE și capacitatea și capabilitățile noastre de a detecta, preveni și submina activitățile ostile desfășurate pe teritoriile noastre, dar și în mediul online, de către rețele de informații externe, precum și de a reacționa la aceste activități”.

Astfel în urma întrevederii din aceste zile, s-a convenit că sunt necesare măsuri pentru:

– combaterea infracțiunilor cibernetice sau facilitate prin mijloace informatice, precum și a activităților rău intenționate de acest tip, și consolidarea securității cibernetice. În urma concluziilor Consiliului din 19 iunie 2017, ar trebui înregistrate progrese în cadrul lucrărilor privind capacitatea de a descuraja atacurile cibernetice și de a reacționa la acestea prin intermediul măsurilor restrictive ale UE. Pentru a consolida reziliența UE la atacurile cibernetice, negocierile cu privire la toate propunerile în materie de securitate cibernetică ar trebui încheiate înainte de sfârșitul legislaturii;

– protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și combaterea dezinformării, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri europene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. În acest sens, măsurile propuse de Comisie privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică, manipularea ilegală a datelor și combaterea campaniilor de dezinformare și înăsprirea normelor privind finanțarea partidelor politice europene merită să fie examinate rapid de către autoritățile competente și să determine acțiuni ulterioare de natură operațională din partea acestora. Comisia va evalua, până la sfârșitul anului, punerea în aplicare a Codului de bune practici privind dezinformarea. Consiliul European așteaptă cu interes planul de acțiune pentru un răspuns coordonat din parteaUE, care urmează a fi prezentat până în decembrie 2018, astfel cum se prevede în concluziile sale din iunie;

– consolidarea capacității de a preveni radicalizarea și terorismul și de a răspunde în mod eficace la aceste fenomene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Propunerea Comisiei privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist ar trebui examinată în mod prioritar. Ar trebui să se găsească soluții de asigurare a accesului transfrontalier rapid și eficient la probele electronice, pentru a lupta în mod eficace împotriva terorismului și a altor forme de criminalitate gravă și organizată, atât în interiorul UE, cât și la nivel internațional; ar trebui ca, până la sfârșitul legislaturii, să se convină asupra propunerilor Comisiei privind probele electronice și accesul la informații financiare, precum și privind o mai bună combatere a spălării banilor. De asemenea, Comisia ar trebui să prezinte urgent mandate de negociere pentru negocierile internaționale privind probele electronice.

– dotarea Europolului, a Eurojustului și a autorităților de aplicare a legii din statele membre cu resursele adecvate pentru a face față noilor provocări generate de evoluțiile tehnologice și de situația în continuă evoluție a amenințărilor la adresa securității, inclusiv prin punerea în comun de echipamente, prin parteneriate consolidate cu sectorul privat, prin cooperarea dintre agenții și prin îmbunătățirea accesului la date;

– îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații și a bazelor de date. S-au realizat deja progrese importante în dezvoltarea sistemelor de informații și a schimbului de informații, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a le face să funcționeze împreună, în special prin intermediul unui registru comun de date de identitate. Negocierile cu privire la propunerile în curs de examinare, inclusiv privind consolidarea Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare, ar trebui încheiate până la sfârșitul anului și ar trebui să se acorde prioritate absolută luării tuturor măsurilor necesare pentru punerea lor în aplicare;

– consolidarea capacității noastre de gestionare a crizelor, precum și consolidarea coerenței și eficacității mecanismelor de răspuns în caz de criză, la nivelul UE și la nivel național. Negocierile referitoare la propunerea privind mecanismul de protecție civilă al UE ar trebui încheiate până la sfârșitul anului.

III. Relații Externe – relațiile UE-Africa, de o importanță capitală

Saultând propunerea Comisiei privind o nouă alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile, liderii europeni au invocat necesitatea de a trece la un nou nivel de cooperare, inclusiv prin intermediul Planului european de investiții externe și al Fondului fiduciar de urgență pentru Africa.

În document mai este precizat că UE și statele membre își mențin angajamentul ferm față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă față de punerea în aplicare a acesteia, salutând, în același timp intenția Comisiei de a publica, în 2018, documentul său de reflecție, care ar trebui să deschidă calea către adoptarea în 2019 a unei strategii cuprinzătoare de punere în aplicare.

De asemenea, în vederea COP24 care va avea loc în Polonia începând cu 2 decembrie 2018, Consiliul European a aprobat concluziile Consiliului privind pregătirile pentru reuniunile Convenției cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Katowice și a asigurat Polonia de sprijinul său deplin pentru organizarea COP24.

Acest COP24 ar trebui să conducă la adoptarea unor norme ambițioase și cuprinzătoare de punere în aplicare a Acordului de la Paris, iar rezultatul dialogului Talanoa ar trebui să reprezinte un angajament pentru toate părțile de a reflecta asupra nivelurilor lor de ambiție și să fundamenteze pregătirea contribuțiilor stabilite la nivel național (CSN) ale tuturor părților, în temeiul articolului 4 din Acordul de la Paris.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis a pledat pentru sprijin european acordat R. Moldova și Ucrainei și pentru importanța strategică a zonei Mării Negre

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins, prilej cu care a subliniat că Ucraina trebuie să rămână o prioritate pe agenda europeană, a arătat importanţa continuării sprijinului pentru Republica Moldova şi a insistat asupra importanţei strategice a zonei Mării Negre.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile au vizat situaţia din Ucraina, securitatea şi apărarea europene, extinderea UE, situaţia din Orientul Mijlociu, gestionarea migraţiei, provocările din sectorul agricol european, evoluţiile privind relaţiile externe ale Uniunii şi aspecte legate de viitoarea Agendă Strategică a UE.

Preşedintele Iohannis a accentuat că Ucraina trebuie să rămână o prioritate pe agenda europeană, salutând evoluţiile recente privind agrearea acordării de sprijin prin intermediul Facilităţii Europene pentru Pace şi necesitatea continuării eforturilor în această direcţie, arată sursa citată.

Şeful statului a reiterat că România este în continuare unul dintre susţinătorii fermi ai Ucrainei, continuând să acorde asistenţă în plan bilateral pe toate dimensiunile, în special pe palier umanitar, militar şi în ceea ce priveşte tranzitul cerealelor ucrainene.

Totodată, Klaus Iohannis a subliniat şi importanţa continuării sprijinului european pentru Republica Moldova, care se confruntă cu ameninţări hibride fără precedent din partea Federaţiei Ruse, în contextul pre-electoral pe care îl traversează.

De asemenea, preşedintele a insistat şi asupra importanţei strategice a zonei Mării Negre, atât pentru securitatea şi stabilitatea regiunii, cât şi a întregii Europe, pledând pentru o abordare de securitate cuprinzătoare a Uniunii Europene care să includă întreaga regiune a Mării Negre.

Citiți și R. Moldova și Ucraina, un nou pas pe calea europeană: Liderii UE susțin adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea la UE

Conform sursei citate, şeful statului a pledat pentru un calendar predictibil de aderare pentru Ucraina şi Republica Moldova, respectiv pentru adoptarea rapidă a Cadrelor de negociere propuse de Comisia Europeană şi pentru organizarea cât mai curând posibil, în acest semestru, a primelor Conferinţe interguvernamentale politice cu cele două ţări candidate.

În acelaşi timp, preşedintele Iohannis a arătat necesitatea sprijinirii Georgiei în avansarea agendei de reforme prioritare şi consolidarea rezilienţei şi a exprimat susţinerea pentru decizia de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Bosnia şi Herţegovina.

În context, şeful statului a reiterat sprijinul puternic al ţării noastre pentru avansarea politicii de extindere a Uniunii în paralel cu discuţiile privind reforma internă a UE.

Citiți și Liderii europeni cer instituțiilor UE să avanseze “rapid și fără întârziere” sporirea capabilităților de apărare și bazei industriale de apărare europeană

Un alt subiect important discutat de lideri a vizat securitatea şi apărarea europeană.

Preşedintele Iohannis a menţionat că România “va participa în mod activ şi constructiv la eforturile Uniunii vizând susţinerea Ucrainei, precum şi în direcţia consolidării industriei europene de apărare”, precizează Administraţia Prezidenţială.

Totodată, el a subliniat că demersurile de întărire a apărării europene trebuie întreprinse în deplină complementaritate şi coordonare cu NATO, care rămâne un partener fundamental în asigurarea securităţii europene.

Şeful statului a transmis şi că o industrie europeană de apărare puternică este o condiţie prealabilă pentru obţinerea unei pregătiri corespunzătoare pentru apărare şi pentru a răspunde în mod adecvat provocărilor de securitate actuale.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat şi necesitatea susţinerii financiare corespunzătoare a investiţiilor în acest domeniu strategic, pledând, împreună cu o serie de alţi lideri europeni, pentru revizuirea politicii de împrumut a Băncii Europene de Investiţii în vederea susţinerii noilor obiective legate de apărare, menţionează sursa citată.

Iohannis a reiterat şi importanţa continuării demersurilor de consolidare a pregătirii militare şi civile a UE şi a răspunsului la situaţii de criză, un obiectiv esenţial în actualul context internaţional marcat de suprapunerea a multiple crize şi provocări, solicitând o acţiune consolidată în acest domeniu, în beneficiul statelor membre şi al cetăţenilor europeni, mai precizează Administraţia Prezidenţială.

În legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, şeful statului a informat cu privire la sprijinul concret al României prin asistenţă umanitară pentru populaţia civilă din Gaza, atât în plan bilateral, cât şi prin canalele partenerilor.

El a arătat că România rămâne angajată în a promova iniţiative în vederea ajungerii la un acord final pentru o pace regională cuprinzătoare şi durabilă în zonă şi a evidenţiat contribuţia ţării noastre la operaţia EUNAVFOR-ASPIDES pentru stabilizarea situaţiei în Marea Roşie.

Referitor la situaţia agricolă, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că Uniunea trebuie să identifice toate măsurile necesare pentru ca sectorul agricol să rămână competitiv şi durabil, în paralel cu implementarea unor soluţii la problemele semnalate de fermieri, inclusiv cele legate de asigurarea unei finanţări adecvate a acestui domeniu.

În context, oficialul român a pledat pentru necesitatea asigurării unei mai mari flexibilităţi în aplicarea Politicii Agricole Comune.

De asemenea, preşedintele s-a pronunţat pentru obţinerea unui acord privind definitivarea viitoarei Agende Strategice până la finalul acestui semestru, “exprimând sprijinul României pentru continuarea reflecţiei în coordonatele stabilite la Granada în 2023 şi pentru formularea unor obiective realiste şi bazate pe principiile unităţii şi solidarităţii europene”, mai arată sursa citată.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Cine crede că Rusia se va opri în Donbas și Crimeea se înșeală, avertizează Macron după ce Moscova spune că este “în stare de război” în Ucraina

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Cine crede că Rusia se va opri în Donbass și Crimeea se înșeală, a declarat vineri președintele francez Emmanuel Macron la finalul summitului de primăvară al Consiliului European de la Bruxelles.

Întrebat de presă despre comentariile Kremlinului cu privire la faptul că Rusia se consideră în război din cauza intervenției Occidentului de partea Ucrainei, Macron a spus că ar fi o greșeală să creadă că Rusia intenționează să își oprească agresiunea în Donbass și Crimeea.

Prin utilizarea acestui termen, se deschide chiar și o incertitudine cu privire la obiectivele militare ale Rusiei“, a adăugat el, la o săptămâna după ce a susținut că războiul din Ucraina este “existențial pentru Europa” pentru că dacă Rusia câștigă, credibilitatea Europei va fi zero, iar Moscova “va amenința Moldova, România și Polonia”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Rusia se consideră în război din cauza implicării Occidentului de partea Ucrainei şi nu poate permite existenţa la graniţele sale a unui stat care s-a arătat gata să folosească orice metodă pentru a prelua controlul asupra Crimeei.

“Ne aflăm în stare de război. Da, aceasta a început ca o operaţiune militară specială, dar de îndată ce această bandă s-a format, când Occidentul colectiv a participat la toate acestea alături de Ucraina, pentru noi a devenit un război”, a spus Dmitri Peskov, potrivit Reuters.

O reacție în acest sens au avut și președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul summitului de două zile de la Bruxelles.

”Nu suntem intimidaţi de Rusia”, a spus Michel în conferinţa de presă organizată după încheierea summitului Consiliului European.

El a adăugat că declaraţiile Rusiei legate de război arată importanţa construirii unei industrii a apărării a Uniunii Europene.

La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că respectivele comentarii ale Kremlinului arată că acesta a trădat populaţia rusă în ultimii doi ani ascunzând faptele şi negând că Rusia se află în război.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

“Nu suntem intimidați de Rusia” – Reacția UE după ce Kremlinul, într-o schimbare de limbaj, spune că Rusia este “în stare de război” în Ucraina din cauza Occidentului

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de posibile contramăsuri luate de Moscova împotriva intenţiei de a folosi veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a înarma Ucraina, au afirmat vineri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reacționând totodată la noua poziție a Moscovei, care a renunțat la terminologia “operațiune militară specială” cu referire la Ucraina și spunând că se află în “stare de război”.

”Nu suntem intimidaţi de Rusia. Şi credem că este corect ca veniturile din acele active străine să fie folosite pentru Ucraina întrucât aceasta este victima agresiunii lansate de Rusia”, a spus Michel în conferinţa de presă organizată după încheierea summitului Consiliului European, desfăşurat joi şi vineri la Bruxelles, relatează Reuters.

El a adăugat că declaraţiile Rusiei legate de război arată importanţa construirii unei industrii a apărării a Uniunii Europene.

La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că respectivele comentarii ale Kremlinului arată că acesta a trădat populaţia rusă în ultimii doi ani ascunzând faptele şi negând că Rusia se află în război.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Rusia se consideră în război din cauza implicării Occidentului de partea Ucrainei şi nu poate permite existenţa la graniţele sale a unui stat care s-a arătat gata să folosească orice metodă pentru a prelua controlul asupra Crimeei.

“Ne aflăm în stare de război. Da, aceasta a început ca o operaţiune militară specială, dar de îndată ce această bandă s-a format, când Occidentul colectiv a participat la toate acestea alături de Ucraina, pentru noi a devenit un război”, a spus Dmitri Peskov, potrivit Reuters.

Citiți și În lipsa unui consens, liderii europeni cer Consiliului UE să continue negocierile privind utilizarea profiturilor activelor blocate ale Rusiei în sprijinul Ucrainei

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au agreat joi o decizie de moment prin care invită Consiliul Uniunii Europene să ducă mai departe discuțiile privind utilizarea profiturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, în ceea ce reprezintă un compromis de etapă având în vedere opoziția mai multor state, dar și temerile exprimate de instituții bancare privind potențiale acționări în instanță din partea Rusiei.

Consiliul European a analizat progresele înregistrate cu privire la următorii pași concreți în sensul direcționării veniturilor extraordinare provenite din activele blocate ale Rusiei în beneficiul Ucrainei, inclusiv posibilitatea de a finanța sprijinul militar. Acesta invită Consiliul să ducă mai departe lucrările referitoare la propunerile recente ale Înaltului Reprezentant și ale Comisiei“, se arată în concluziile adoptate.

Șeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell a propus ca Uniunea Europeană să utilizeze 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, iar restul de 10% să fie utilizat pentru a spori capacitatea de industriei ucrainene de apărare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL39 mins ago

Volodimir Zelenski îi cere președintelui Camerei Reprezentanților să ”adopte rapid” ajutorul militar american ”vital” pentru Ucraina

U.E.1 hour ago

Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa

NATO1 hour ago

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

NATO2 hours ago

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

NATO2 hours ago

Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile

NATO3 hours ago

Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării

NATO3 hours ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO3 hours ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

U.E.17 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA20 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending