România, țara fanion a Uniunii Europene pentru șase luni. Mizele vizitei istorice a liderilor UE și a Comisiei Europene, care își joacă moștenirea politică la București

de Robert Lupițu

România marchează joi și vineri, la București, preluarea oficială a președinției Consiliului Uniunii Europene, într-o serie de evenimente care debutează joi seara cu un concert la Ateneul Român la care participă liderii instituțiilor UE – Jean-Claude Juncker, Donald Tusk și Antonio Tajani – și continuă vineri cu întrevederi la nivel înalt ale Colegiului Comisiei Europene cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Viorica Dăncilă.

Vizita Colegiului Comisiei Europene la București, un moment ritualic săvârșit la începutul fiecărei președinții a Consiliului UE, este o premieră ce decurge din acest statut, iar ea vine în contextul în care președinția română și-a început activitatea oficial, gestionând prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale în care teme delicate precum avansarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual și combaterea dezinformării în Uniunea Europeană au strălucit pe agenda primului CAG prezidat de România prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

FOTO: (1) Calea Europeană/ (2) Administrația Prezidențială

În timp ce la Bruxelles continuă exercitarea tehnică a acestei președinții – pe care am denumit-o un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE , la București este scris un capitol major de istorie a Uniunii Europene și a României în interiorul construcției europene. La 12 ani de la aderarea la UE și la intrarea în cel de-al 13-lea an de apartenență europeană, țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

Englezismul ”EU is in town”: Comisia Europeană își joacă moștenirea politică la București 

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice prezentate deja în mai multe rânduri și care vor sta la baza programului de lucru al președinției pe care premierul României îl va prezenta, săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului European: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>, priorități și obiectivele care sunt așezate peste mizele mult mai complexe, sub semnul cărora trebuie privită și vizita Comisiei Europene la București.

Mizele rezidă în momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Dintre acestea, principala temă care are nevoie urgentă de înregistrarea unor progrese majore este avansarea negocierilor pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, semnalul fiind dat chiar în urmă cu două zile de doi dintre cei mai importanți comisari europeni – direct implicați în acest proces – Gunther Oettinger și Corina Crețu.

De altfel, prioritățile României la președinția Consiliului Uniunii Europene, cu accent pe viitorul Cadru Financiar Multianual și acțiunile UE pentru combaterea dezinformării, au reprezentat principalele teme abordate la prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale din acest an, care a coincis și cu prima reuniune a unei formațiuni a Consiliului prezidată de către România.

Avansarea negocierilor privind bugetul multianual a fost subliniată de comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, într-o conferință comună de presă cu ministrul delegat al Afacerilor Europene, George Ciamba, reprezentantul președinției române.

Oettinger, prin portofoliul pe care îl deține, este cel care a creat arhitectura actualei propuneri pentru viitorul CFM și care, actualmente, lucrează sub presiunea unui calendar politic și electoral. Comisarul din partea Germaniei a utilizat contextul respectivei conferințe de presă pentru a evidenția o cursă contra-cronometru pentru Comisia Europeană, pentru Parlamentul European, pentru președintele Consiliului European, o cursă în care România, prin statutul său actual, este așteptată să alerge cu același ritm și în aceeași direcție.

Contextul și semnalul au fost propulsate încă din luna decembrie, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au solicitat președinției României la Consiliul Uniunii Europene să continue lucrările cu privire la viitorul CFM și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019, în timpul președinției finlandeze.

Summitul din toamna lui 2019 este programat să aibă loc cu un nou Parlament European la orizont, dar încă sub administrația executivă a actualei Comisii Europene și sub oblăduirea orientării strategice a președintelui Consiliului European Donald Tusk.

Practic, speranțele moștenirii actualei Comisii Europene stau și pe umerii României. Însă, mizele Comisiei Europene trebuie să coincidă și cu cele ale României. În această optică putem privi și semnalul comisarului Corina Crețu, concomitent cu cel al lui Gunther Oettinger. Comisar propus și susținut de România, Corina Crețu a pus accentul pe importanța atingerii unui acord privind viitorul CFM nu doar din perspectiva Uniunii Europene, ci și a României.

De ce? Pentru că în propunerea pentru viitorul buget multianual, România are prevăzută o alocare de 31 miliarde de euro pentru politica de coeziune, cu 8% mai mult față de perioada 2014-2020, însumând al patrulea buget pentru coeziune alocat unei țări membre.

”Careul de ași”: Brexit, #EURoad2Sibiu și alegerile europene se alătură negocierilor CFM pentru a întregi intervalul de provocări

Firește, și celelalte teme sunt definitorii pentru viitorul Uniunii Europene – Brexit, summitul UE de la Sibiu sau alegerile europene.

Primele șase luni ale anului sunt cuprinse de o febră prelungită în Europa. Incertitudinea care încă planează asupra procesului Brexit, piunezele politice aruncate asupra acordului negociat de premierul britanic, fragilitatea scaunului de lider al Theresei May ne conduc spre un 29 martie 2019 neprevăzut. La aproape trei ani de la referendumul care a generat această primă activare a clauzei de retragere a unei țări membre din Uniune și la doi ani de la începutul tratativelor, este cât se poate de evident că ieșirea Marii Britanii reprezintă un ”lose – lose” și pentru Londra și pentru Europa.

Pe 15 ianuarie, în aceeași zi în care România își va prezenta programul de lucru al președinției Consiliului UE, Parlamentul de la Londra va da un vot decisiv privind procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un vot care are potențialul de a aduce mai multe claritate asupra ieșirii țării din Uniune la data preconizată de 29 martie, dar și confuzie în cazul în care parlamentarii britanici nu vor susține acordul negociat de guvernul Theresei May și aprobat politic de șefii de stat sau de guvern din UE.

Oricât de complicat și de complex ar fi acest proces, el se ramifică însă în două certitudini: summit-ul informal de la Sibiu al șefilor de stat sau de guvern dintr-o Uniune formată din 27 de state membre, primul astfel de summit organizat de 9 mai, Ziua Europei, și alegerile pentru un Parlament European format din 705 membri ca urmare a redistribuirii mandatelor alocate Marii Britanii și menținerii unei părți dintre acestea ca ”rezervă”. Cu alte cuvinte, este dificil de vizualizat o înghețare a retragerii Regatului Unit din Uniune.

Summit-ul desfășurat sub auspiciile României reprezintă un punctum terminus pentru procesul de reflecție privind viitorul Europei, care a debutat la Bratislava, în 2016. Pe 9 mai 2019, cei 27 de lideri europeni sunt așteptați să profite de festivismul unic al Zilei Europei și să pună bazele viitoarei agende strategice a Uniunii pentru perioada 2019-2024. Aceasta va fi prima lor întâlnire după retragerea preconizată a Marii Britanii din UE și ultima înainte de alegerile europene care vor avea loc în perioada 23-26 mai.

14 zile mai târziu, 500 de milioane de europeni vor fi chemați la o „întâlnire cu democrația”, așa cum a parafrazat Jean-Claude Juncker alegerile pentru Parlamentul European. Un scrutin esențial pentru viitorul Uniunii nu numai prin prisma modificărilor instituționale pe care le presupune, ci întrucât va fi un duel major între forțele tradiționale pro-europene care își doresc avansarea integrării, forțele eurosceptice care acuză Bruxelles-ul de tendințe atotputernice și forțele naționaliste și populiste care amenință însăși fundația proiectului european.

Toate acestea, sub „oblăduirea” României.  La 12 ani de la aderare – cu borne precum aderarea la Spațiul Schengen sau adoptarea monedei euro încă nebifate – mandatul României peste o instituție cu rol co-legislator în arhitectura decizională europeană este un pariu major, sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al Uniunii.

Începând de la 1 ianuarie 2019, atât dimensiunea politică, cât și componenta tehnică a unei președinții a Consiliului UE sunt exercitate, în premieră, de către România. Un proces politico-administrativ complex și rafinat care timp de șase luni va ține România sub lumina reflectoarelor europene. Începând cu 10-11 ianuarie, intensitatea acestor reflectoare va fi la nivel maxim.

 

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.