Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kalals, salută discuțiile dintre SUA și Ucraina de la Jeddah, din Arabia Saudită, și rezultatele acestora, ridicând semne de întrebare cu privire la dorința Rusiei de a face pace.

”Trebuie să vedem cu adevărat că mingea este în terenul Rusiei și ce fel de condiții prezintă, ceea ce reprezintă un mare semn de întrebare dacă doresc pacea”, a menționat Kallas înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE.

I look forward to meeting with EU Foreign Ministers today.

We will discuss Ukraine and the Middle East, with a focus on Syria and Gaza.

My doorstep ahead of the Foreign Affairs Council ↓ pic.twitter.com/zlWaWpGpJ6

— Kaja Kallas (@kajakallas) March 17, 2025

Aceasta a anunțat pe masa discuțiilor se mai află și situația din Orientul Mijlociu, cea din Gaza, precum și dosarul sirian și recentele evoluții din această țară măcinată de conflict.

”Salutăm planul arab de reconstrucție, planul de reconstrucție din Gaza și încercăm să ajutăm cât de mult putem. În ceea ce privește Siria, izbucnirea violenței este foarte îngrijorătoare și arată că speranța în Siria este cu adevărat amenințată. Acest lucru arată că trebuie să facem mai mult pentru a arăta cu adevărat că Siria merge în direcția cea bună. Trebuie să colaborăm cu partenerii noștri regionali atunci când vine vorba de Siria”, a mai descris oficialul european.

În pofida tensiunilor recente dintre președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Kievul a fost de acord cu o încetare a focului de 30 de zile mediată de SUA dacă Moscova pune capăt atacurilor sale, arată Deutsche Welle. 

Doar că președintele Rusiei a prezentat o serie de avertismente privind acceptarea propunerii înaintate de SUA și Ucraina menite să deschidă calea încetării războiului declanșat de Kremlin.

Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz, a declarat că SUA manifestă ”un optimism precaut” cu privire la reușita unui acord de încetare a focului, deși președintele american Donald Trump a apreciat că discuțiile Washingtonului cu Putin au fost ”foarte bune și productive”.

Citiți și: Secretarul de stat american și ministrul rus de externe au discutat telefonic despre ”pașii următori” în negocierile care vizează pacea în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin va trebui, ”mai devreme sau mai târziu, să vină la masa” negocierilor, a declarat sâmbătă premierul britanic Keir Starmer după videoconferința organizată la Londra, la care au participat aproximativ 25 de lideri aliați ai Ucrainei.

”Dacă Putin vrea cu adevărat pace, este foarte simplu: el trebuie să înceteze atacurile sale barbare contra Ucrainei și să accepte un armistițiu”, a adăugat Starmer, detaliind detaliile discutate de oficiali. 

Aceștia au subliniat nevoie unor acorduri de monitorizare puternice, în eventualitatea în care Rusia va fi de acord cu armistițiul.

În cazul în care Putin refuză o încetare a focului necondiționată, liderii occidentali au convenit să intensifice eforturile de consolidare a poziției Ucrainei prin accelerarea sprijinului militar pentru această țară, prin înăsprirea sancțiunilor contra Moscovei și prin prospectarea căilor legale ”pentru a ne asigura că Rusia plătește pentru daunele pe care le-a produs” Kievului, aluzie la activele rusești înghețate.

În contextul în care planurile ”coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, șefii militari din aproximativ 30 de aliați ai Kievului vor organiza joi, la Londra, o nouă “reuniune de planificare operațională” pentru a stabili modul în care vor trimite trupe de menținere a păcii într-o Ucraină postbelică.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziția de negociere cu privire la regulamentul care va impune tarife pentru restul produselor agricole din Rusia și Belarus, precum și pentru anumite îngrășăminte pe bază de azot.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, se așteaptă ca tarifele să reducă veniturile din exporturile rusești, limitând astfel capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Produsele agricole afectate de noile tarife reprezintă 15% din totalul importurilor agricole din Rusia (în 2023). Odată cu intrarea în vigoare a noilor tarife, toate importurile agricole din Rusia vor fi supuse tarifelor UE.

În 2023, importurile de îngrășăminte în cauză din Rusia reprezentau peste 25% din importurile totale ale Uniunii: aproximativ 3,6 milioane de tone în valoare de 1,28 miliarde de euro.

”Vom monitoriza cu atenție punerea în aplicare a acestor tarife pentru a ne asigura că industria de îngrășăminte și agricultorii din UE sunt protejați, reducând în același timp dependențele UE, menținând securitatea alimentară globală și slăbind și mai mult economia de război a Rusiei”, a decplarat Krzysztof Paszyk, ministrul dezvoltării și tehnologiei din Polonia, țară care asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Tarifele urmăresc să reducă dependența de Rusia și Belarus, să stimuleze producția internă și să sprijine industria de îngrășăminte a UE, asigurându-se în același timp că Rusia nu beneficiază din punct de vedere comercial de continuarea exporturilor către Uniune.

Acestea vor permite, de asemenea, diversificarea aprovizionării din țări terțe pentru a crea o aprovizionare stabilă cu îngrășăminte și, în mod esențial, pentru a garanta că îngrășămintele rămân accesibile pentru agricultorii din UE.

Majorările tarifare pentru îngrășăminte vor avea loc treptat, pe parcursul unei perioade de tranziție de trei ani.

Propunerea include, de asemenea, măsuri de atenuare a impactului asupra agricultorilor din UE, în cazul unei creșteri semnificative a prețurilor la îngrășăminte.

Odată ce Parlamentul European își va fi adoptat poziția, ambele instituții vor trebui să convină asupra unui text comun. Consiliul va adopta apoi în mod formal regulamentul cu majoritate calificată.

Citiți și: UE propune tarife pentru produse agricole și îngrășăminte din Rusia și Belarus: Scopul nostru este de a slăbi și mai mult economia de război a Moscovei

Vestea vine după ce Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească cu șase luni măsurile restrictive ce îi vizează pe cei responsabili pentru subminarea și amenințarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei.

Citiți și: Ursula von der Leyen anunță extinderea sancțiunilor UE împotriva Moscovei pentru alte 2.400 de persoane și entități rusești

Măsurile restrictive existente prevăd restricții de călătorie pentru persoanele fizice, înghețarea activelor și interdicția de a pune la dispoziția persoanelor și entităților enumerate fonduri sau alte resurse economice. Sancțiunile vor continua să se aplice la aproape 2 400 de persoane și entități vizate ca răspuns la agresiunea militară nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), unde a pledat pentru creșterea capacității de apărare a Uniunii Europene, cu utilizarea garanțiilor de la bugetul UE, pentru a asigura cele mai bune condiții posibile de finanțare, cu un impact redus asupra bugetelor naționale.

„Susţinem creşterea capacității de apărare al Uniunii Europene, în același timp, consolidarea bugetară rămâne o prioritate pentru România, alături de creșterea competivității prin debirocratizare și investiții în fiecare sector economic. Uniunea Europeană are nevoie de o capacitate sporită de apărare”, a transmis Ministrul Finanțelor într-o postare publicată pe pagina de Facebook.

De asemenea, ministrul Tanczos Barna a dat asigurări că pentru România rămâne o prioritate consolidarea bugetară: „Contiunăm construcția de autostrăzi și spitale, dezvoltarea comunităților locale și sprijinirea afacerilor, pentru care am alocat fonduri record anul acesta.”

„La nivel european, creșterea competitivității trebuie susținută și prin reducerea sarcinilor administrative ale companiilor, iar România sprijină implementarea cât mai rapidă a propunerilor Comisiei în acest sens.  De exemplu, simplificarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) este esențială pentru sectoarele cu emisii mari de carbon. Propunerea sprijnită și de România vizează exceptarea micilor importatori (sub 50 tone anual) din sectoarele de ciment, îngrășăminte, electricitate, aluminiu, fier și oțel din domeniul de aplicare”, a mai transmis Tanczos Barna.

Tot astăzi, 11 martie, Consiliul Uniunii Europene a aprobat o decizie care oferă Băncii Europene de Investiții (BEI) o flexibilitate sporită în gestionarea capacității sale de investiții, o măsură care reprezintă un pas esențial pentru ca BEI să crească capacitatea de creditare, inclusiv pentru a răspunde provocărilor geopolitice și a contribui la pacea și securitatea Europei.

Decizia adoptată de miniștrii de finanțare din UE vine la o săptămână după ce președinta Comisiei Europene a prezentat planul “ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro pentru apărarea și securitatea europeană, un plan avizat joia trecută de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, întruniți la Bruxelles pentru un summit extraordinar consacrat apărării și înarmării.

Președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calvino, anunțase săptămâna trecută că, pentru anul 2025, BEI își propune să atingă un nivel record de finanțări în sectorul apărării și securității europene, precizarea fiind făcută în cadrul celei de-a de-a treia ediții a Forumului Grupului BEI.