Eurodeputatul Dan Motreanu, alături de mai mulți europarlamentari, a semnat o scrisoare prin care solicită Comisiei Europene să propună măsuri de sprijin pentru regiunile UE aflate la granița cu Rusia, Ucraina și Belarus.

„România este țara din UE cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina. Solicităm Comisiei Europene să propună soluții speciale în cadrul Politicii de Coeziune. Acest lucru va permite o redresare economică eficientă, va opri plecările de cetățeni și va consolida comunitățile locale din aceste regiuni”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Dan Motreanu a subliniat că cetățenii din aceste regiuni se confruntă zilnic cu efectele negative ale războiului provocat de Rusia în Ucraina, menționând că valul mare de refugiați pune o presiune semnificativă pe sectorul locativ, serviciile medicale și infrastructura publică locală.

De asemenea, europarlamentarul român a avertizat că amenințările hibride, atacurile cibernetice și operațiunile de dezinformare exacerbează și mai mult destabilizarea, subminând coeziunea socială și descurajând investitorii.

„Ca urmare, observăm o depopulare în creștere, falimentul companiilor, o creștere a șomajului și marginalizarea progresivă a acestor regiuni. n calitate de europarlamentar, acționez pentru sprijinirea acestor regiuni. În cadrul Comisiei pentru dezvoltare regională, am susținut un amendament care prevede alocarea a 0,26% din bugetul UE pentru politica de coeziune exclusiv regiunilor de frontieră și zonelor rurale, pentru a sprijini dezvoltarea acestora și pentru a întări securitatea la nivel local”, a concluzionat Dan Motreanu.

Europarlamentarul român Dan Motreanu se opune utilizării fondurilor Politicii de Coeziune pentru cheltuielile de apărare ale Uniunii Europene. Acesta a semnat, alături de mai mulți europarlamentari, o scrisoare în acest sens adresată Comisiei Europene.

„Politica de Coeziune a fost concepută pentru a promova solidaritatea și pentru a reduce discrepanțele economice și sociale între regiunile UE”, a subliniat Dan Motreanu în mesajul său.

În răspunsul primit de la Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Coeziune și Reforme, se afirmă că posibila mobilizare a programelor politicii de coeziune pentru a stimula apărarea nu va afecta obiectivele pe termen lung ale coeziunii economice, sociale și teritoriale din Uniunea Europeană.

Dan Motreanu informează că o serie de investiții pentru apărare pot deja să fie realizate în cadrul programelor Politicii de Coeziune, cum ar fi utilizarea dublă (civilă și militară) pentru infrastructură, sprijin pentru IMM-uri și cercetare și dezvoltare, dacă contribuie la dezvoltarea regională.

Potrivit acestuia, următoarea revizuire a programelor Politicii de Coeziune va oferi statelor membre posibilitatea de a evalua progresul în implementarea acestora: „Acolo unde este cazul, autoritățile de management pot propune ajustări ale alocărilor bugetare pentru investiții, inclusiv măsuri legate de apărare și de protecție civilă. Astfel, fondurile nu ar fi redirecționate, vor rămâne disponibile pentru regiuni, în special pentru cele mai puțin dezvoltate, contribuind la realizarea obiectivelor politicii de coeziune, se afirmă în răspunsul primit de la Raffaele Fitto.”

Europarlamentarul liberal reamintește că investițiile realizate din fondurile Politicii de Coeziune au vizat, în anumite regiuni, dezvoltarea infrastructurii rutiere și a transportului public, modernizarea școlilor și a spitalelor, renovarea clădirilor, sprijinirea dezvoltării IMM-urilor și antreprenoriatului precum și crearea de noi locuri de muncă, accesul la servicii, cercetarea aplicată și a inovării, echipamente, software și active necorporale.

   Citiți și: Eurodeputatul Dan Motreanu prezintă beneficiile apartenenței României la UE: Doar prin Politica de Coeziune, țara noastră beneficiază de fonduri în valoare de 31,5 miliarde de euro

Toate investițiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor și a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor și nevoilor, inclusiv la nivel microregional, și cuprind domenii precum ocupărea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate, servicii sociale și pentru îngrijire de lungă durată.

Este necesar să răspundem nevoilor urgente ale femeilor din  Uniunea Europeană și să garantăm progresul continuu în domeniul egalității de șanse, a subliniat eurodeputatul Gabriela Firea, membru al Comisiei pentru Cultură și Educație și al Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitate de gen.

Aceasta a participat la dezbaterea din Parlamentul European privind ”foaia de parcurs pentru drepturile femeilor”, document-cheie care prevedere:

• Eliminarea violenței bazate pe gen
• Accesul egal la sănătate
• Egalitatea salarială și independență economică
• Echilibrul între viața profesională și viața privată
• Oportunități egale de angajare și condiții de muncă adecvate pentru femei
• Acces egal la educație de calitate
• Participare politică și reprezentare egală pentru femei
• Mecanisme instituționale care garantează drepturile femeilor

”Le-am transmis tuturor eurodeputaților că noi, femeile, ne-am obișnuit deja să auzim lucruri mărețe în jurul zilei de 8 martie.  Din păcate, însă, majoritatea ideilor generoase exprimate în această zi rămân doar pe hârtie, mult prea puține ajung să se concentreze și mult prea târziu. Problemele cu care se confruntă femeile din Uniunea Europeană sunt reale și au impact în viața familiilor, deci și a bărbaților sau copiilor noștri. Pare ireal, dar, în 2025, încă vorbim despre protecția drepturilor  femeilor”, a semnalat Firea de la pupitrul democrației europene. 

Eurodeputatul deplânge faptul că încă există ”probleme de reprezentate” și că ”femei de pe întreg continentul au acces dificil la servicii medicale dedicate lor”.

”Prea puține femei iau parte la deciziile importante și avem nevoie să impunem cote de gen pentru accesul femeilor în poziții de conducere, politice și administrative. Femei de pe întreg continentul au acces dificil la servicii medicale dedicate lor. Aici ne izbim de problema accesului la avort, tratamente de infertilitate sau chiar servicii medicale pe timpul sarcinii. Spun din start ca femeia trebuie să poată decide asupra propriului corp, după ce este complet informată și consiliată. Avem multe mame minore. E nevoie de și mai multă educație pentru ca tinerii să știe ce înseamnă o sarcină, un copil, cum e să devină părinți în adolescență. Orele de educație pentru sănătate în școli și fondurile europene investite în acest sens pot fi o soluție”, a arătat Firea.

Aceasta a atras atenția că ”femeile sunt încă agresate, hărțuite sau abuzate în familie sau la locul de muncă” sau sunt ”marginalizate pe criterii etnice”.

”De prea multe ori, femeile de etnie romă, de exemplu, nu au avut acces la servicii medicale, educație, protecție socială sau la locuri de muncă și s-au confruntat cu stereotipuri extrem de nocive pentru întreagă societate”, a spus eurodeputatul.

Gabriela Firea le-a transmis colegilor din Parlamentul European că ”noi, femeile, nu cerem compasiunea cuiva, ci suntem suficient de bine pregătite și motivate să facem față oricărei provocări am avea de trecut”.

”Sigur că nu vom putea concura cu bărbații la muncă fizică sau în meserii preponderent bărbătești, dar sunt convinsă că putem găsi un echilibru prin care să avem locul nostru. Documentul dezbătut în parlament trebuie să devină o busolă pentru drepturile femeilor și pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați”, a conchis Gabriela Firea.