Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a anunțat că Berlinul ar putea lua în calcul să restricționeze transferul de arme către Israel dacă armata israeliană începe o ofensivă majoră la Rafah, călcând pe urmele Statelor Unite, informează DPA, citat de Agerpres.

”Este un subiect care este discutat în prezent”, a declarat ministrul pentru emisiunea Heute Journal a canalului ZDF de joi seară.

Citiți și: SUA: Biden susține că va opri livrările suplimentare de arme dacă Israelul invadează Rafah

El a precizat că astfel de probleme au fost discutate în spatele ușilor închise în timpul discuțiilor pe care le-a avut în SUA cu omologul său Lloyd Austin, cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și cu alte persoane, conform Deutsche Welle.

Dar Pistorius a spus că responsabilitatea pentru astfel de decizii ale Germaniei aparține Ministerului de Externe și Cancelariei decât biroului său.

Ministrul apărării a repetat că “ordinea de zi” în conflict este de a detensiona conflictul cât mai repede posibil, un mesaj pe care l-a transmis și la ONU.

Cu toate acestea, Germania și-a apărat decizia privind exporturile de arme către Israel în general, inclusiv împotriva unei contestații la instanța supremă a ONU săptămâna trecută, obținând o decizie preliminară conform căreia asistența sa către Israel nu trebuie să fie oprită din motive umanitare.

Un asalt la scară largă asupra Rafah nu s-a materializat până în prezent, în ciuda lunilor de avertismente și amenințări din toate părțile. Cu toate acestea, Israelul a lansat totuși operațiuni limitate săptămâna aceasta în estul orașului, în timp ce negocierile de încetare a focului au ajuns la un nou blocaj, ceea ce a sporit atenția asupra acestei probleme.

Principala agenție de asistență a Națiunilor Unite pentru palestinieni, UNRWA, a declarat vineri că a estimat că 110.000 de persoane au fost strămutate în ultimele zile, în principal din zonele estice din Rafah, ceea ce reprezintă o ușoară creștere față de evaluările sale recente.

ONU a avertizat deja că în primele luni de lupte, aproximativ un milion de persoane au fugit în Rafah, oraș cu o populație de aproximativ 200.000 de locuitori. În contextul în care Israelul a declanșat ofensiva împotriva Hamas în nord, oamenii s-au îndreptat spre ultima mare așezare din sud, la granița cu Egiptul. 

Între timp, vineri, Adunarea Generală a Națiunilor Unite urmează să voteze o moțiune prin care se recomandă ca ”statul Palestina … să fie admis ca membru al Organizației Națiunilor Unite”.

De asemenea, se recomandă ca Consiliul de Securitate, care deține puterea decisivă în ceea ce privește aderarea, ”să reconsidere favorabil această chestiune”.

Statele Unite s-au opus deja prin veto unei propuneri similare în urmă cu câteva săptămâni, afirmând că nu cred aderarea deplină a Palestinei la ONU ar contribui la implementarea soluției cu două state.

Republica Moldova ar urma să înceapă în curând negocierile de aderare la Uniunea Europeană, dar Chișinăul mai mare mult de muncă în privința reformei justiției, a anunțat joi comisarul european Johannes Hahn, aflat de Ziua Europei în vizită la Chișinău, conducând o delegație a președinților grupurilor de prietenie din parlamentele țărilor membre ale Uniunii Europene, informează Radio Europa Liberă, citată de Agerpres.

”Mai sunt câteva lucruri de făcut, dar uitându-mă la progresul înregistrat, cred că acestea pot fi îndeplinite foarte curând, iar după aceea cred că statele membre îşi vor da acordul pentru a deschide negocierile reale. (…) Este vorba în special de problemele legate de justiţie, statul de drept. Este foarte important, noi am dori să vedem un sistem judiciar independent şi puternic. Sunt încrezător că totul este posibil de realizat”, a precizat Hahn într-un răspuns la întrebări adresate de jurnaliști.

La rândul său, președinta Maia Sandu și-a exprimat speranța că o decizie cu privire la deschiderea negocierilor de aderare la UE va fi adoptată până la finalul lunii viitoare, completând că în prezent are loc un proces de evaluare, în special a gradului de corespundere a legislaţiei moldoveneşti la standardele UE.

Citiți și: “Noi vrem să rămânem acasă. Și acasă să fie UE”: Maia Sandu, comisarul european pentru buget și ambasadorii UE, ovaționați de moldoveni de Ziua Europei în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău

La 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE, Valdis Dombrovskis cere ca membrii mai noi să nu fie lăsați în urmă și solicită o acțiune rapidă privind începerea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și R. Moldova

Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE, dând curs apelului lansat de președintele Klaus Iohannis.

Îndemnul liderilor UE vine după ce Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a evidențiat în cadrul Forumului președinților Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, care a avut loc la Iași, că schimburile economice dintre țara noastră și Republica Moldova s-au triplat în ultimii zece ani, conform Agerpres.

El a ținut să reliefeze că România a devenit  principalul partener comercial al Republicii Moldova, dar şi principalul investitor străin din Republica Moldova.

”Acum zece ani, schimburile economice (n.r. dintre România și Republica Moldova) erau de un miliard de euro. Astăzi discutăm de trei miliarde de euro. Practic, într-o decadă, în zece ani, s-au triplat. România a devenit cel mai important investitor din Republica Moldova. Avem investiţii de peste 400 milioane de euro şi, totodată, România a devenit principalul partener comercial, exporturile din Republica Moldova fiind direcţionate, preponderent, marea majoritate către România”, a afirmat Ciucă, însoțit la Iași și de comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și de europarlamentarul Rareş Bogdan.

Recent, România și Republica Moldova au semnat un memorandum de înțelegere care cuprinde acțiuni concrete în domeniul economic.

De altfel, țara noastră este un susținător puternic al parcursului european al Republicii Moldova, fapt reiterat și de președintele Senatului, Nicolae Ciucă, în cadrul unei întâlniri cu ministrul Justiției și țara vecină ce a avut loc luna trecută.

Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE, dând curs apelului lansat de președintele Klaus Iohannis.

Îndemnul liderilor UE vine după ce Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.